Economie
Firmele dau buzna pe Internet
<p /><img src="documente/stories/09_septembrie/28_ziua/07 tech domain.jpg" border="0" style="float: left; margin: 2px 5px;" />Criza a crescut competiţia din mediul de afaceri şi a determinat orientarea firmelor spre mediul on-line.
Unele dintre puţinele afaceri care au înregistrat creşteri sunt firmele care oferă servicii de web-design şi găzduire web.Companiile oferă atenţie sporită internetului pentru a se promova sau pentru a vinde utilizând mediul virtual.
Unele dintre puţinele afaceri care au înregistrat o creştere a veniturilor, începând cu perioada de criză şi până în prezent, sunt firmele care oferă servicii de web-design şi găzduire web. Motivul – criza a crescut competiţia din mediul de afaceri şi a determinat orientarea firmelor spre mediul on-line.
„Reprezentanţii companiilor au început să se panicheze la venirea crizei şi să fie mult mai atenţi la ceea ce e în ograda vecinului. Dacă concurenţii aveau site-uri care duceau la atragerea de clienţi şi creşteau veniturile şi ei trebuiau să aibă”, declară Lucian Pârvu, director General Softimpera, firmă care oferă servicii de web design.
Nu e suficient ca firma să aibă site
Numărul societăţile care nu au propria pagină de web este din ce în ce mai mic, însă existenţa site-ului nu este suficientă pentru ca acestea să se bucure de succes.
„Dacă site-ul nu este realizat într-un mod atrăgător, sau informaţiile nu sunt uşor de accesat, actualizarea este deficitară sau optimizarea nu este făcută pentru cuvinte des introduse de utilizatori, iar promovarea este neglijată, faptul că firma are site nu ajută cu nimic”, spune Claudiu Cădar, proprietarul Claus Web.
Partea de promovare începe să se contureze pentru români, tocmai pentru că şi-au dat seama că altfel nu au succes, adaugă Călin Vingan, senior software engineer al Cif Net.
Cheltuielile mici cu promovarea reprezintă un factor demn de a fi luat în calcul când se ia decizia de susţinere a site-ului şi implicit a companiei prin promovare.
„Costurile pentru promovarea de bază sunt de aproximativ 150 de euro pe lună, faţă de străinătate unde sumele sunt în jurul cifrei de 500 de euro”, precizează reprezentantul cif Net.
Explozia de magazine on-line
De la lenjerie intimă la autovehicule toate se pot achiziţiona acum din mediul virtual. Creşterea numărului de magazine este determinată atât de creşterea numărului de utilizatori, cât şi de avantajele vânzării on-line. Printre acestea se numără costurile mult mai mici de întreţinere a magazinelor on-line. Spre exemplu, dacă o chirie poate trece de câteva mii de euro lunar, găzduirea unui site pe server nu depăşeşte câteva zeci de euro pe lună.
Nu toate magazinele au însă viaţă lungă. „Într-adevăr cererea pentru magazine on-line e în creştere, însă multe astfel de shop-uri se închid fie pentru că nu sunt realizate bine, fie din lipsă de promovare”, spune Călin Vingan.
Vânzările on-line, o pâine bună de mâncat
Magazinul online de produse IT&C, eMag, care are depozit şi în Cluj-Napoca, a înregistrat, în primele şase luni ale acestui an, vânzări de 62 milioane de euro, în creştere cu 52% faţă de aceeaşi perioadă din 2010.
Potrivit estimărilor eMag, piaţa de comerţ electronic electro-IT s-a majorat cu aproximativ 50% în prima jumătate a acestui an.
„Piaţa online din România este cea mai avansată din regiune, fiind mai dezvoltată chiar decât unele ţări din Europa de Vest. În aceste condiţii, traficul înregistrat pe site-ul eMag a crescut la peste 1,8 milioane de vizitatori unici lunar, aproape dublu faţă de aceeaşi perioadă din 2010", a spus Iulian Stanciu, directorul general al eMag.
Date statistice
În ultimii zece ani, proporţia de utilizatori de Internet din România a crescut de 10 ori, ajungând de la 3,6% în 2000 la 35,5% în 2010 (raportat la întreaga populaţie), conform unor statistici furnizate de Internetworldstats.com.
În pofida acestei creşteri, România este pe ultimul loc din Uniunea Europeană în ceea ce priveşte utilizatorii de Internet, procentul de 35.5 situând-o mult sub media Uniunii, de 67,60%. După cum se poate observa şi în graficul de mai jos, ţările situate la celălalt pol al acestei ierarhii sunt Olanda şi Suedia, având un procent de 86,6 de utilizatori, respectiv 92,5.
De asemenea, boom-ul internautic nu este însoţit şi de o utilizare a Internetului la fel de frecventă precum în celelalte state ale Uniunii Europene, doar 21% dintre utilizatorii de Internet din România accesând mediul on-line în fiecare zi sau aproape în fiecare zi, comparativ cu 53% media pentru UE.
Cu toate acestea, românii se bucură de cele mai bune condiţii internautice din Europa, cel puţin în ceea ce priveşte viteza de navigare, depăşind chiar şi SUA. Aceeaşi sursă indică locul patru în lume pentru România în topul celor mai mari viteze de conexiune la Internet, fiind depăşită doar de „tripleta asiatică”: Coreea de Sud, Hong Kong şi Japonia.
Pornind de la aceste date, Institutul Român pentru Evaluare şi Strategie – IRES a realizat un studiu asupra comportamentului internautic şi asupra utilizării Internetului în România.
Conform acestui sondaj, mai mult de jumătate dintre români se declară utilizatori ai Internetului (52%), dintre aceştia doar 3% neavând posibilitatea de a accesa Internetul de acasă. Referitor la frecvenţa accesării acestui serviciu, 68% dintre subiecţii studiului petrec zilnic o parte din timp pe Internet, la care se adaugă 26%, care accesează Internetul de câteva ori pe săptămână.