Economie

Agricultura „dă semne” bune

<p /><img src="documente/stories/09_septembrie/30_ziua/zp 02 valeriu tabara simpozion usamv _sc_ 01.jpg" border="0" style="float: left; margin: 2px 5px;" />Românii sunt asiguraţi alimentar pentru următorii 50 de ani, a declarat ieri ministrul Agriculturii, Valeriu Tabără.

„România nu va ajunge în nesiguranţă alimentară, cel puţin în următorii 50 de ani”, a declarat ieri ministrul Agriculturii, Valeriu Tabără, prezent la Cluj-Napoca cu ocazia simpozionului internaţional cu tema „Perspective ale agriculturii mileniului trei”, organizat de Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară (USAMV).

Valeriu Tabără a explicat că în cursul acestui an condiţiile pedoclimatice şi măsurile de sprijin direct ale fermierilor s-au completat, prin „sisteme de creditare adecvate şi dezvoltarea sectoarelor conexe care să sprijine potenţarea producţiei agricole”.

„Nu vor fi probleme legate de producţia de alimente în România. În acest moment, capacitatea noastră de a produce pentru necesarul intern şi extern este recunoscută”, a spus Tabără.

Energie din surse regenerabile

Ministrul a mai subliniat faptul că după creşterile de producţie din vară, pe suprafeţe rămân rezerve pentru a putea fi folosite şi pentru producerea de energie din surse regenerabile. „Sunt multe plante cu dublă folosire, precum rapiţa. Soiurile şi hibrizii care se cultivă în România sunt de bună calitate şi se obţin din ele producţii de ulei care pot fi comparate cu uleiul de măsline”, a spus el.

De asemenea, potrivit lui Tabără, uleiul de rapiţă poate fi utilizat şi pentru producţia de biodiesel. „Am dori ca parte din speciile silvice perene, destinate pentru producţia de energie, să poată fi preluate ca şi culturi agricole, în asolamente, urmând să beneficieze de acelaşi sprijin ca şi culturile agricole”, a adăugat ministrul Agriculturii.

Seceta nu va dura mult timp

Pe de altă parte, ministrul Agriculturii îi asigură pe români că seceta nu va mai dura mult. Aceasta pentru că, arată el, oricum lunile august şi septembrie nu sunt bogate în precipitaţii. „Nu cred că seceta va dura o perioadă îndelungată. Aceste perioade din an, lunile august şi sepembrie, sunt mai sărace în precipitaţii, de obicei. Ne străduim şi vrem să asigurăm apa în canalele magistrale de irigaţii. Sunt, din păcate, canale magistrale de irigaţii care nu au mai fost folosite din anul 1990. Problema principală este să gestionăm apa din sol, prin anumite lucrări”, a mai spus Valeriu Tabără.

Motive de optimism şi în privinţa viitoarei politici agricole

Politicienii europeni au avut ocazia să afle, săptămânile trecute, care sunt intenţiile Comisiei Europene cu privire la viitorul Politicii Agricole Comune, prin intermediul unei pretinse scurgeri de informaţii din interiorul executivului european. Documentele transmise decidenţilor politici şi presei sunt variantele intermediare ale elementelor din pachetul legislativ pe care comisorul Dacian Cioloş ar urma să îl prezinte în data de 12 octombrie.

Comisia a avut intenţia să lanseze în dezbatere proiectele legislative, arată deputatul european Rareş Niculescu. Astfel, „chiar dacă unele dintre ele necesită modificări, viitoarea politică agricolă sună bine pentru România”.

„Mai sunt multe aspecte de retuşat, dar, per, ansamblu, apreciez că România şi-a atins în mare măsură obiectivele şi are, în acest moment, motive de optimism”, declară Rareş Niculescu.

Câţi bani va primi România?

Potrivit europarlamentarului clujean Rareş Niculescu, plafonul financiar propus pentru ţara noastră este de 1,47 miliarde de euro în 2014 şi creşte treptat până la 1,93 miliarde de euro în 2017, când va atinge valoarea maximă pentru viitoarea perspectivă financiară multianuală. „România va continua în 2014 şi 2015 procesul de introducere treptată a plăţilor directe şi va avea posibilitatea, pe parcursul aceloraşi ani, să acorde în continuare plăţi naţional complementare. Aşadar, valoarea medie a plăţilor directe pentru România va fi în 2017 de circa 197-198 milioane de euro, sumă comparabilă cu plăţile acordate pentru alte state europene”, mai spune Niculescu.

În ce priveşte dezvoltarea rurală, printre noutăţi se află introducerea unui contract de parteneriat între statul membru şi comisia europeană, cu obiective şi termene clare şi cu un bonus financiar la atingerea acestor obiective. De asemenea, nouă şi interesantă este introducerea posibilităţi de finanţare a asigurărilor în agricultură şi a acordării unor compensaţii pentru fermierii care suferă o reducere substanţială a veniturilor (peste 30%), mai arată Niculescu.

Niculescu: „Fermele mari nu sunt fermele rele”

Plafonarea plăţilor pentru fermele mari este o propunere cu care europarlamentarul Rareş Niculescu nu este de acord. „Înţeleg propunerile CE menite să recupereze legitimitatea PAC, oarecum pierdută în ochii cetăţenilor, dar aceste încercări de relegitimizare nu trebuie să lovească  din nou în producătorii relevanţi ai societăţilor noastre. Fermele mari nu sunt ferme rele şi sunt îndreptăţite să beneficieze de sprijin public de vreme ce produc pentru piaţă, pentru consumatori şi aduc venituri sub formă de impozite şi taxe statului român”, mai spune el.