Economie

Dezvoltarea economică a Clujului, sub semnul întrebării

<p /><img src="documente/stories/10_octombrie/10_ziua/04-mugur-isarescu.jpg" border="0" style="float: left; margin: 2px 5px;" />Indiciu – creditele populaţiei sunt mai mari decât ale firmelor.

Clujul, lovit de plecarea Nokia şi de scăderea afacerilor firmelor care au colaborat cu finlandezii primeşte încă o lovitură – situaţia creditelor nefavorabilă redresări economice.

Suma împrumutată de clujeni depăşeşte cu aproximativ 600 milioane de euro valoarea creditelor firmelor din judeţ, conform datelor valabile pentru luna august, oferite de BNR.

Nivelul de creditare al populaţiei în raport cu cel al companiilor reprezintă un indicator important pentru dezvoltarea economică a unei zone. Astfel, înclinarea balanţei credite companii – credite populaţie către talerul cu suma contractată de cetăţeni arată un ritm mai scăzut de dezvoltare, argumentul constând în faptul că întreprinderile sunt generatorul principal de venituri pentru populaţie şi pentru stat prin intermediul taxelor şi impozitelor determinând plus valoare şi implicit dezvoltare.

Explicaţie pe înţelesul tuturor

Prin urmare, cu cât suma contractată de firme este mai mică decât cea luată de populaţie, cu atât şansele de creştere economică sunt mai mici, deoarece creditarea companiilor permite creşterea acestora şi determină un nivel mai mare al veniturilor populaţie, care, prin consum duce la creştere economică.

În schimb, creditarea persoanelor fizice înseamnă aproape exclusiv creditarea consumului. Şi cum în acest moment producţia internă de bunuri de consum este scăzută comparativ cu importurile de aceleaşi bunuri, creditarea însemnă creşterea semnificativă a importurilor pe seama datoriei externe.

Băncile nu au personal specializat pentru firme

Creditarea persoanelor fizice este mai uşor de realizat de instituţiile bancare datorită gradului de specializare redus privind analiza documentaţiei. Pentru aprobarea unui credit, fie el de consum, ipotecar sau imobiliar, sunt necesare câteva documente ce dovedesc provenienţa veniturilor realizate şi eventualele acte de proprietate a bunului adus în garanţie. Aproape intregul proces este informatizat, iar reprezentanţii instituţiilor din sucursale şi agenţii au doar rolul de preluare şi semnare a documentaţiei.

În schimb, decizia oferii de credite întreprinderilor necesită personal specializat, cu pregătire solidă în analiza financiară. Dacă la o persoană fizică personalul bancar trebuie să ştie doar să citească fişa fiscală cu veniturile realizate sau copia după cartea de muncă, pentru firme ucrurile se complică intervenind cunoaşterea situaţiilor financiare. În plus, aspectele legale privind statutul firmelor şi a contractelor pe care le încheie sunt alte domenii care necesită o anume expertiză din partea angajaţilor băncilor.

In luna iunie a anului trecut, guvernatorul BNR menţiona: „Ţara asta a avut bancheri care au ştiut să finanţeze comerţul, un business, o activitate bancară. Trebuie început de jos, de la contabilitate, sa citescă omul un bilanţ, sa ştie indicatorii, altfel discutăm degeaba.”

BNR: Îndatorarea populaţiei reclamă monitorizare

Gradul mare de îndatorare al populaţiei şi-a temperat ritmul de creştere anul trecut şi în primele luni ale acestui an, rămânând însă la un nivel ce reclamă monitorizare atentă şi, eventual, măsuri suplimentare de remediere, potrivit BNR.

„Temperarea îndatorării este consecinţa atât a unor factori de ofertă (standardele şi termenii creditării practicate de bănci s-au menţinut la un nivel ridicat de restrictivitate), cât şi a unor influenţe din partea cererii”, se arată în raportul de stabilitate al BNR.

Banca centrală arată că îndatorarea ridicată a populaţiei ar putea indica şi că modelul actual de desfăşurare a activităţii bancare trebuie să se modifice pe termen mediu, prin canalizarea într-o mai mare măsură a activităţii spre segmentul firmelor din sectorul privat.