Economie
Cluj-Napoca rămâne cel mai scump oraş din ţară. Un clujean are nevoie de salariile pe 12 ani și 5 luni pentru a-şi cumpăra un apartament nou
Cluj-Napoca rămâne cel mai scump oraş din ţară, atunci când vine vorba despre achiziţionarea unui apartament nou. Un clujean plătește pentru achiziționarea unui apartament nou echivalentul unui salariu mediu încasat pe 12 ani și cinci luni de muncă, arată o analiză realizată de consultanţii Colliers.
Cluj-Napoca rămâne cel mai scump oraş din ţară, atunci când vine vorba despre achiziţionarea unui apartament nou/ Foto: pixabay.com
Creşterea preţurilor apartamentelor, într-un ritm superior salariilor, a extins perioada în care un locuitor din Cluj -Napoca poate să cumpere un apartament nou, al cărui cost echivalează în 2022 cu salariul mediu încasat pe 12,5 ani, faţă de 9,2 ani în 2014, în timp ce un bucureştean are acum nevoie de salariile pe 8,4 ani, faţă de 10,4 ani în 2014, arată o analiză Colliers.
În acelaşi context, un bucureştean are nevoie de salariile pe 8 ani și patru luni pentru o astfel de achiziţie, timişorenii trebuie să lucreze 8 ani și o lună pentru o locuinţă nouă, iar ieşenii au cel mai redus nivel dintre marile oraşe, de 7,7 ani, scrie economica.net care citează Agerpres.
Potrivit datelor Colliers, în Bucureşti, Timişoara şi Iaşi, cele mai accesibile preţuri pentru locuinţe noi au fost la final de 2020 – început de 2021, după care evoluţia a intrat pe o puternică pantă ascendentă.
La începutul lui 2014, Cluj-Napoca avea cele mai accesibile locuinţe dintre marile oraşe, cumpărătorul mediu având nevoie de 9,2 ani de salarii pentru achiziţia unei locuinţe noi, pe când Bucureştiul şi Timişoara aveau nevoie de 10,4 şi respectiv 10,7 ani de salarii, iar în Iaşi era necesară o perioadă de 11,4 pentru acoperirea sumei plătite pentru o astfel de achiziţie.
„Calculele nu sunt menite să arate efectiv în cât timp ar putea o persoană să cumpere un apartament, subliniază consultanţii Colliers, ci să arate mai degrabă dacă există o discrepanţă între puterea de cumpărare şi preţuri.
Astfel, un indice de accesibilitate de 8 ani sau mai mare poate fi un factor de îngrijorare în decizia de cumpărare, punctează ei, în special dacă există şi alte angajamente financiare (leasing, credit nevoi personale, etc.) sau dacă nu există alte surse alternative de venit în afara salariului. Pentru comparaţie, în 2008 indicele de accesibilitate în Bucureşti era de 25 de ani, iar cel mai mult au avut de suferit cumpărătorii care s-au împrumutat la limita posibilităţilor, pentru a cumpăra o locuinţă pe o piaţă supraîncălzită, la un cost al finanţării în creştere, într-o valută care a cunoscut o apreciere semnificativă faţă de leu. Chiar dacă în clipa de faţă indicatorii fundamentali nu sugerează că ne-am afla într-o bula imobiliară, cu toate că oraşul Cluj-Napoca dă semne de supraîncăzire, există riscul să ne îndreptăm într-acolo pe termen mediu”, arată consultanţii Colliers.
CITEȘTE ȘI:
