Comisarul european pentru agricultură, Dacian Cioloş, a anunţat că propunerile de reformă a Politicii Agricole Comune (PAC) vor fi prezentate de Comisia Europeană la jumătatea lunii iunie. “Comisia va prezenta propunerile sale de reformă şi perspectivele financiare ale PAC la jumătatea lunii iunie, iar în al doilea semestru al anului vor fi înaintate forului legislativ european, pentru dezbateri şi o decizie pe această problemă”, a spus Cioloş, cu ocazia participării la Conferinţa de iarnă 2011 a Forumului Ecosocial, de la Viena. Pe 18 noiembrie 2010, Comisia Europeană a prezentat comunicarea privind “Politica agricolă comună în perspectiva 2020 - cum răspundem provocărilor viitorului legate de alimentaţie, resurse naturale şi teritorii”. Aceasta prevede că scopul reformei este ca sectorul agricol european să devină mai dinamic, competitiv şi eficient în contribuţia sa la viziunea Strategiei Europa 2020 privind stimularea creşterii durabile, inteligente şi favorabile incluziunii.

Ministrul Mediului, Laszlo Borbely, a afirmat ieri că este necesară „sancţionarea” celor care poluează mai mult aducând în ţară maşini vechi, în contextul în care numărul autoturismelor second-hand înmatriculate în România s-a ridicat anul trecut la 210.000, dintre care 130.000 erau mai vechi de 10 de ani. „Noi am dat anul trecut 720 milioane de lei pentru programul Rabla, pentru a casa maşinile mai vechi de 10 ani. Deci statul român trebuie să ia decizii în acest sens”, a precizat ministrul. El i-a avertizat pe toţi posesorii de autovehicule care doresc să dea statul român în judecată pentru taxa de poluare că există un punct de vedere al Curţii Europene de Justiţie care statuează că această taxă nu contravine reglementărilor UE.

Comisia Naţională Partidului Naţional Liberal (PNL) pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală s-a reunit, marţi, alături de reprezentanţi ai Partidului Conservator (PC) pentru a discuta câteva măsuri ce vor pune bazele unui viitor program comun pentru agricultură al Alianţei de Centru-Dreapta (PNL-PC). Anunţul a fost făcut de preşedintele PC, Daniel Constantin, care a participat la şedinţa Comisiei PNL, precizând că acest plan de măsuri va fi discutat şi cu reprezentanţii Partidului Social Democrat (PSD). 'Departamentele reunite pentru agricultură ale PNL şi PC vor discuta câteva măsuri ce vor fi incluse în viitorul program de guvernare al Alianţei de Centru-Dreapta. Sigur, vor fi apoi discutate şi cu cei de la PSD. Ne interesează să analizăm de ce există această creştere de preţuri la alimente în ultimul timp şi dacă e oportun să avem un TVA redus la alimentele de bază', a declarat pentru AGERPRES preşedintele PC, înainte de începerea şedinţei.

Băncile ar putea să preia acţiuni ale companiilor în contul sumelor aferente creditelor neperformante şi dacă deţin mai puţin de 60% din totalul datoriilor acestor societăţi, potrivit guvernatorului BNR, Mugur Isărescu. "Este posibil să extindem cadrul (…) şi să renunţăm la dispoziţia că băncile trebuie să deţină cel puţin 60% din debitele companiei pentru a realiza conversia creditelor în acţiuni (…) Pe de altă parte, direcţia de Supraveghere din BNR, are rezerve privind excesul de reluare de acţiuni", a spus Isărescu la seminarul "Deţinerea temporară de acţiuni de către instituţiile de credit – formă de restructurare a agenţilor economici". El a adăugat că băncile trebuie să-şi stabilească structuri capabile să gestioneze participaţiile dobândite. "Managementul trebuie rectrutat extern. Băncile nu sunt ca atare pregătite de aşa ceva, au personal limitat care se poate ocupa de aşa ceva. În interior, băncile trebuie să-şi stabilească structuri capabile să gestioneze participaţiile dobândite", a spus Isărescu.

Importul din ţările UE este principala sursă de aprovizionare cu produse agroalimentare a României. Ţara noastră exportă trabucuri de 350 milioane euro, dar importă carne de porc de 274 milioane de euro. România a înregistrat un deficit cu produse agroalimentare de 704,62 milioane euro, în perioada ianuarie-noiembrie 2010, de aproape două ori mai mic faţă de nivelul de 1,377 miliarde euro raportat în perioada similară din 2009. În perioada menţionată din 2010, importurile de produse agroalimentare au atins valoarea de 3,461 miliarde euro, aproape similară cu cea din 2009, când acestea totalizau 3,413 miliarde euro.

Preţurile terenurilor nu vor mai scădea foarte mult în perioada următoare şi vor avea loc ajustări în limita marjelor negocierii, de 15-20% din valoarea cerută de proprietari, potrivit Colliers, care estimează că în Bucureşti preţurile s-au diminuat anul trecut cu 15-30% faţă de 2009. "Piaţa de terenuri va rămâne una a cumpărătorilor, în care tranzacţiile se vor încheia doar la preţuri competitive. Este foarte important ca proprietarii să rămână flexibili, atât în materie de preţuri cât şi în diferitele structuri pe care le pot «îmbrăca» tranzacţiile. Nu estimăm scăderi mari de preţuri în viitor, ci doar ajustări minore ale preţurilor în limita marjelor negocierii, şi anume 15-20% din preţul cerut", a declarat într-un comunicat Mihai Bogza, associate director în departamentul terenuri al Colliers International. Preţurile au continuat să scadă în 2010, deşi într-un ritm mult mai scăzut decât în 2009, în Bucureşti tranzacţiile fiind încheiate la preţuri cu 15-30% mai mici decât în 2009. Scăderea preţurilor a fost mai abruptă în oraşele de provincie, cu excepţia acelora în care există 2-3 proprietari dominanţi, care controlează mare parte din oferta de calitate şi nu sunt presaţi să vândă, conform sursei citate.

Institutul Naţional pentru producerea şi cercetarea cartofului de la Braşov va produce, în curând, material clonar la cartof, în urma unui proiect finanţat de Banca Mondială şi Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale. 'Începând de anul viitor, vom produce un milion de minitubercului de cartof anual, atât din soiuri româneşti, cât şi străine. Proiectul este în valoare de patru milioane de euro, din care 80% fonduri de la Banca Mondială şi 20% de la Ministerul Agriculturii', a declarat pentru AGERPRES directorul institutului, ing. Sorin Chiru. Vor fi modernizate în totalitate cele 12 laboratoare ale institutului, atât din punct de vedere al infrastructurii, cât şi al utilităţilor, la standarde europene, urmând să fie dotate cu aparatură de ultimă generaţie. De asemenea, va fi construită o seră pe o suprafaţă de 2.000 de metri pătraţi pentru producerea materialului săditor.

Sistemul bancar a încheiat anul 2010, pentru prima dată în ultimii 11 ani, cu o pierdere netă de 304 milioane lei (echivalentul a 71,74 milioane de euro), comparativ cu un câştig net cumulat de 815 milioane lei în 2009. Potrivit datelor centralizate de BNR, 20 de bănci au înregistrat profit, iar 22 de instituţii de credit au avut rezultate negative. „Profitul celor 20 de bănci care au încheiat anul pe plus se plasează uşor sub câştigul băncilor profitabile în 2009, în timp ce restul de 22 de instituţii de credit au totalizat pierderi mai importante decât în urmă cu doi ani”, au declarat pentru Mediafax surse bancare. În 2009 au raportat profit un număr de 22 de bănci, câştigul cumulat depăşind 2 miliarde de lei, iar pierderile din sistem s-au cifrat la mai mult de un miliard de lei. De altfel, criza s-a resimţit printre instituţiile finaciar-bancare încă de la jumătatea anului trecut, după primele cinci luni ale anului 2010 sistemul înregistrând deja o pierdere de peste 200 de milioane de lei. Totuşi, activele nete ale sistemului bancar s-au majorat anul trecut cu 3,53%, la 341,8 miliarde lei, iar rata medie de solvabilitate a fost de 14,66%, peste nivelul impus de BNR.