Educație
Doctoratul ministrului Bode e „maculatură”, spune prof. Cristian Preda, decanul Facultății de Știinte Politice din București
Decanul Facultății de Științe Politice a Universității din București, Cristian Preda, s-a pronunțat pe marginea conținutului științific al doctoratului ministrului de Interne, după o analiză minuțioasă: „Doctoratul lui Bode e maculatură”, notează Cristian Preda, și oferă o serie de argumente în acest sens.
Cristian Preda decanul facultății de Științe Politice Universitatea București / FOTO: Cristian Preda Facebook.com
Profesorul universitar și decanul Facultății de Științe Politice a Universității din București, Cristian Preda a publicat recent, în Revista22.ro, o analiză cuprinzătoare, ce include un număr de 17 argumente, a tezei de doctorat a ministrului de Interne (PNL) Lucian Bode. Concluzia este una dură: „Doctoratul lui Bode e maculatură”.
Doctor în „maculatură”
Un aspect important ce reiese indirect din analiza tezei lui Lucian Bode, realizată de profesorul universitar Cristian Preda – membrii comisiilor întrunite pe parcursul celor 7 ani de doctorat a ministrului de Interne și-au făcut treaba cu jumătăți de măsură. De altfel este de neînțeles cum a reușit să-și susțină doctoratul Lucian Bode în fața unei comisii cu membri (cel puțin 3 referenți oficiali, din țară sau din străinătate) din exteriorul Universității Babeș-Bolyai, dar care nu au reușit să surprindă lipsa de relevanță științifică a lucrării.
Practic, prosfesorul universitar Cristian Preda, decanul facultății de Științe Politice a Universității din București, a reușit să realizeze ceea ce nu au reușit să facă cele câteva comisii care au primit rapoartele pe marginea lucrării de doctorat a lui Lucian Bode.
Nici coordonatorul lucrării susținute de Bode, rectorul Academiei Naționale de Informații „Mihai Viteazul”, clujeanul Adrian Ivan, nu a sesizat (?) caracterul irelevant al lucrării, absența caracterului științific, plagiatul.
Mai mult, aportul științific lipsă al tezei lui Bode pare să explice motivul pentru care Universitatea Babeș-Bolyai NU s-a pronunțat în privința conținutului lucrării, ci numai pe marginea sesizărilor privind plagiatul.
„Plagiatul nu e unica hibă”
În urma analizei realizate de profesorul Cristian Preda, acesta prezintă „17 motive” pentru care Lucian Bode „nu trebuia să primească titlul de doctor”.
Printre aceste motive, putem aminti: absența unei ipoteze verificabile, confuzia privind „obiectivele cercetării”, incapacitatea prelucrării informației, surse bibliografice inadecvate, lipsa originalității etc.
Decanul facultății de Științe Politice a Universității din București, profesorul universitar Cristian Preda își exprimă speranța că universitățile din România se vor mobiliza pentru a opri flagelul plagiatului.
„Am convingerea că există în universitățile noastre suficiente resurse pentru a opri mașinăria imposturii.
Fiindcă nu o vor face politicienii”, notează profesorul Cristian Preda pe pagina sa de Facebook.
Argumentele prezentate de Cristian Preda:
„Înainte de a expune rezultatele investigației conform acestui plan haotic, L. Bode simulează un excurs teoretic. Nicăieri altundeva în cuprinsul lucrării, lipsa discernământului nu e mai stridentă. Autorul nu înțelege ce înseamnă alegerea unei definiții de lucru a securității energetice: el enumeră unsprezece definiții, pe care le reproduce în engleză, apoi în traducere română, după care afirmă că fiecare utilizator se oprește la una dintre ele „în funcție de factori și elemente” (p. 21). Avem de-a face cu o ilustrare desăvârșită a analfabetismului funcțional: Bode nu procesează ce citește”, notează Preda în textul său.
„În privința surselor online, Bode menționează data când au fost consultate, dar nu mereu. Pe lângă cele din bibliografie, analiza anti-plagiat făcută la UBB a identificat 271 de surse online. Unele dintre acestea sunt surprinzătoare: un site e al unei asociații care propune adoptarea unor copaci sau fabricarea de sacoșe (www.viitorplus.ro), iar un altul aparține unei asociații care promovează donarea de celule stem (www.prostemcell.ro)”,adaugă profesorul Cristian Preda.
„O noțiune-cheie în economia lucrării prezentate pentru a obține titlul de doctor e cea de „politică energetică”. Sensul ei e preluat nu din literatura politologică sau măcar dintr-un document european, ci de pe site-ul fostei Federații a Sindicatelor Miniere din Valea Jiului (p. 85). Viziunea ortacilor lui Miron Cozma e preluată, de altfel, fără ghilimele. (…)
Erori grave privesc și chestiuni de ordin cronologic. Un singur exemplu: la p. 96, Bode menționează apariția în 2008 a Cartei verzi a Comisiei, precizând că aceasta a fost un efect al intrării în vigoare a Tratatului de la Lisabona. Respectiva intrare în vigoare a avut loc la 1 decembrie 2009″, spune profesorul universitar Cristian Preda.
Analiza integrală poate fi citită în Revista 22.
Săptămâna trecută, jurnalista Emilia Șercan a făcut publică încă o eroare din teza de doctorat a ministrului Lucian Bode, aspect ce a scăpat analizei UBB.
În teza sa de doctorat, Lucian Bode ar fi confundat numele localității Fukushima, unde s-a produs dezastrul nuclear din anul 2011, cu numele cercetătorului american de origine japoneză, Francis Fukuyama.
La începutul acestei luni, Comisia de Etică a Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, instituția unde Bode și-a susținut teza cu titlul „Securitatea energetică și managementul resurselor la începutul secolului XXI. România în context european actual” a anunțat că, în baza unei verificări parțiale a lucrării, a descoperit faptul că aproape 3% este plagiată.
Comisia nu a recomandat retragerea titlului de doctor, iar ministrul Lucian Bode a declarat că va corecta erorile din lucrare.
CITEȘTE ȘI:
