Educație
Cazurile de violenţă în şcoli. Ministerul Educației propune noi măsuri pentru gestionarea fenomenului de bullying în unitățile de învățământ
Cazurile de violență în școli au intrat în atenția Ministerului Sănătății, care propune noi măsuri pentru diminuarea situațiilor de hărțuire și agresiune din unitățile de învățământ.
Noi măsuri pentru gestionarea cazurilor de violență în școli, propuse de Ministerul Educației/Foto: Depositphotos.com
Violența în școli s-a transformat într-un fenomen tot mai greu de gestionat pentru autoritățile în domeniu. Deşi o parte dintre minori sunt zilnic expuşi la violenţă în şcoală, familie sau pe stradă, patru din zece elevi din ciclul gimnazial şi liceal nu ştiu dacă în unitatea lor de învăţământ se află un consilier şcolar cu care să poată vorbi dacă au nevoie, arată un sondaj realizat de World Vision România în primăvara acestui an.
Cazurile de bullying și agresiune fizică în unitățile de învățământ au devenit publice, iar adeseori chiar agresorii au fost cei care au mediatizat prin intermediul rețelelor sociale incidentele grave în care au fost implicați.
CITEȘTE ȘI:
Doi elevi din Cluj, condamnați pentru bullying. Agresorii au legat un coleg și l-au machiat
Miercuri, Ministerul Educației a pus în consultare publică procedura privind managementul cazurilor de violență asupra antepreșcolarilor, preșcolarilor, elevilor și personalului școlii, precum și al altor situații corelate, în mediul școlar.
Noi măsuri pentru gestionarea cazurilor de violență în școli
Potrivit ministerului, în gestionarea cazurilor de violenţă, pentru a asigura siguranţa fizică şi emoţională a elevilor, reprezentanţii unităţilor de învăţământ trebuie să sesizeze instituţiile abilitate, să colaboreze cu acestea şi să aplice sancţiuni şi măsuri de sprijin pentru autori, respectiv măsuri de sprijin pentru victime.
„Rolul acestei proceduri este să reglementeze modalităţile de lucru, regulile de aplicat şi responsabilităţile persoanelor implicate în managementul acestor situaţii”, precizează Ministerul Educaţiei, miercuri, într-o postare pe pagina de Facebook.
Forme grave de violență: vătămarea corporală, bullyingul, molestarea sexuală verbală
Potrivit proiectului publicat în consultare publică de Ministerul Educației, „toate formele de violență care constituie infracțiuni se consideră forme grave de violență”, se arată în documentația citată.
Fără a se considera o enumerare exhaustivă, se consideră forme grave de violență între copii următoarele:
● Forme de abuz fizic, care constituie infracțiuni precum: vătămarea corporală, vătămarea corporală din culpă, lovirea sau alte violențe, lovirile sau vătămările cauzatoare de moarte, uciderea din culpă, omorul, omorul calificat;
● Alte forme de abuz fizic: automutilarea, lovirea, aruncarea cu obiecte, imobilizareacopilului;
● Forme de psihologic, care constituie infracțiuni precum: instigarea la violență, incitarea la ură și discriminare, amenințarea, șantajul, hărțuirea, lipsirea de libertare în mod ilegal, determinarea sau înlesnirea sinuciderii;
● Alte forme de abuz psihologic: bullyingul și cyberbullyingul, semnele obscene, injuriile şi jignirile, calomnia, terorizarea;
● Forme de abuz sexual, care constituie infracțiuni precum: agresiunea sexuală, actul sexual cu un minor, violul, coruperea sexuală, racolarea minorilor în scopuri sexuale, exploatarea sexuală, pornografia infantilă;
● Alte forme de abuz sexual: molestarea sexuală verbală (expunerea copilului la injurii sau limbaj cu conotație sexuală), sextingul, sexualizarea;
● Traficul de minori
Elevii care vor fi martorii unei situații de agresiune trebuie să sune de urgență la 112. De asemenea, proiectul prevede și pașii de intervenție specifică pentru personalul școlii în cazurile de violență.
În plus, personalul școlii va trebui să sprijine elevii să-și gestioneze emoțiile declanșate de situație și să-și regleze comportamentul față de sine și față de ceilalți, folosind tehnici specifice.
Ședințe obligatorii de consiliere pentru elevii agresivi
Potrivit documentației publicate de ministerul de profil, elevii care vor fi implicaţi în acte de violență vor fi obligaţi să participe la ore de consiliere psihologică. În cazul în care elevii, părinții sau aparținătorii vor refuza planul de consiliere, Direcția Generală de Asistență Socială și Protecție a Copilului sau Inspectoratul Școlar Județean pot solicita consilierea obligatorie a elevului prin intermediul deciziei instanțelor de judecată.
„În situația în care elevii și/sau părinții/reprezentanții legali continuă să refuze participarea la ședințele de consiliere școlară și/sau de intervenție psihologică și psihoterapeutică, cuprinse în Planul de reabilitare și/sau reintegrare socială, chiar și după vizita de monitorizare efectuată de SPAS/DAS, directorul sesizează situația managerului de caz
CITEȘTE ȘI:
O profesoară a fost înjunghiată în gât de un elev în timpul orei, în București. Băiatul, în custodia polițiștilor
DGASPC și ISJ/ISMB pot solicita instanțelor de judecată să dispună obligarea, prin hotărâre judecătorească, a elevilor și/sau părinților/tutorilor legali să participe la ședințe de consiliere școlară și/sau de intervenție psihologică și psihoterapeutică, potrivit art. 1528 din Codul Civil”, se arată în proiectul citat.
Proiectul prevede etapele de intervenție punctuale pentru situațiile de agresiune și violență în unitățile de învățământ, după cum urmează:
Managementul cazurilor ușoare de violență între antepreșcolari/preșcolari/ elevi, săvârșită în spațiul școlar.
Managementul cazurilor grave de violență între preșcolari/elevi petrecute în spațiul școlar
Managementul cazurilor de violență a personalului școlii asupra antepreșcolarilor/preșcolarilor/elevilor
Managementul cazurilor de violență gravă ale elevilor asupra personalului școlii
Intervenția în caz de suspiciune de violență asupra copilului în afara mediului școlar
Intervenția în caz de suspiciune de consum de substanțe psihoactive în rândul elevilor
Intervenția în caz de suspiciune de port sau folosire fără drept de obiecte periculoase sau suspiciunea săvârșirii unei infracțiuni în mediul școlar.
Proiectul propune și o fișă de înregistrare a cazurilor de violență în școală, dar și o listă a semneleor și simptomelor de violență asupra copilului.
Într-o cercetare realizată anul acesta de World Vision România, 55% dintre profesori spun că au fost martori la acte de violenţă în şcoala lor. Pe de altă parte, doar 45% consideră că „ştiu ce au de făcut” şi 40% au participat la instruiri despre cum pot răspunde violenţelor din şcoală.
În plus, fundaţia atrage atenţia că a crescut numărul de violenţe asupra copiilor raportate la DGASPC-uri, de la 11.903 în perioada ianuarie-septembrie 2021 la 12.761 în acelaşi interval al anului trecut. În plus, a crescut şi numărul de violenţe în familie înregistrate de către Poliţia Română, de la 23.000 în 2018 la peste 26.000 în prima jumătate a anului precedent.
Foto: Depositphotos.com
Citiți monitorulcj.ro și pe Google News
CITEȘTE ȘI:
