Educație
38 de cazuri de violență în școlile din Cluj, într-un singur an. Profesori, printre victimele agresiunilor
Actele de violență petrecute în școlile din țară sunt un fenomen îngrijorător, iar elevii devin din ce în ce mai interesați să urmeze exemplele negative. Doar anul trecut, 38 de cazuri de violență au fost înregistrate în școlile din județul Cluj.
Trei copii batjocoresc și râd de un băiat în școală/ Foto: pexels.com
Violența în școli s-a transformat într-un fenomen tot mai greu de gestionat pentru autoritățile în domeniu.
Cazurile de bullying și agresiune fizică în unitățile de învățământ au devenit publice, iar adeseori chiar agresorii au fost cei care au mediatizat prin intermediul rețelelor sociale incidentele grave în care au fost implicați.
Doar în anul 2022 au fost înregistrate 62 de infracțiuni în școlile de pe raza județului Cluj, dintre care 38 sunt cazuri de violență.
Potrivit șefului Biroului Siguranță Școlară, Inspector principal de poliție Meda Voivod, printre victimele acestor agresiunilor se numără și profesori.
„În ceea ce privește infracțiunile înregistrate în anul școlar 2022-2023 și care au legătură cu procesul didactic, au fost înregistrate 62 de infracțiuni pe raza întregului județ. Din punctul de vedere al distribuției pe categorii de infracțiuni, cele mai numeroase dintre acestea sunt lovirile și alte violențe, în număr de 38, fiind urmate de infracțiunile de furt în număr de 11 și infracțiunile de port sau fără drept de folosire a obiecte interzise, 3 infracțiuni (...) Personal al școlilor, profesori, au fost 4”, a declarat Meda Voivod.
CITEȘTE ȘI:
Violența din școli, stopată printr-un „Plan”
Ministerul Educației a publicat un așa-numit „Plan Național” de combatere a violenței școlare, care este prevăzut în noua lege a Educației. Însă, din nefericire, planul ar trebui aprobat abia la 6 luni după începerea anului școlar.
Potrivit noii legi a Educației care intră în vigoare pe 2 septembrie 2023, Guvernul aprobă „într-un termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a legii, Planul național de combatere a violenței școlare, în vederea creșterii nivelului de siguranță în școli”. Apoi, școlile, împreună cu părinții și elevii, vor face propriile planuri de combatere a violenței în acord cu Regulamentul – cadru de organizare și funcționare a unităților de învățământ preuniversitar (ROFUIP).
Ce ar trebui să prevadă regulamentul în cazuri de violență
În regulamentul de ordine interioară a unității de învățământ (grădiniță, școală sau liceu) trebuie prevăzute:
a) procedura de acces al persoanelor din afara unității de învățământ;
b) procedura de sesizare a suspiciunilor și faptelor de violență la nivelul unității de învățământ;
c) metoda de sesizare confidențială a suspiciunilor și cazurilor de violență la nivelul unității de învățământ.
Elevii și părinții/ reprezentanții legali pot raporta suspiciunile și cazurile de violență oricărui membru al personalului școlii.
CITEȘTE ȘI:
Incident scandalos! Altercație între eleve în curtea unei școli. Poliția a deschis dosar penal
Unitățile de învățământ sunt obligate să stabilească și să pună în aplicare măsuri de sprijin pentru victimă/victime, respectiv măsuri de sprijin și sancțiuni pentru autor/autori adecvate la gravitatea cazului de violență, la cauzele/efectele posibile ale situației de violență și la nevoile educaționale/profesionale, relaționale, sociale, psihologice și fizice ale celor implicați, la nivelul unității de învățământ.
Tipurile grave de violență școlară între elevi sunt următoarele
- Forme de abuz fizic, care constituie infracțiuni precum: vătămarea corporală, vătămarea corporală din culpă, lovirea sau alte violențe, lovirile sau vătămările cauzatoare de moarte, uciderea din culpă, omorul, omorul calificat;
- Alte forme de abuz fizic: automutilarea, lovirea, aruncarea cu obiecte, imobilizarea copilului;
- Forme de abuz psihologic, care constituie infracțiuni precum: instigarea la violență, incitarea la ură și discriminare, amenințarea, șantajul, hărțuirea, lipsirea de libertare în mod ilegal, determinarea sau înlesnirea sinuciderii;
- Alte forme de abuz psihologic: bullyingul și cyberbullyingul, semnele obscene, injuriile şi jignirile, calomnia, teroarea;
- Forme de abuz sexual, care constituie infracțiuni precum: agresiunea sexuală, actul sexual cu un minor, violul, coruperea sexuală, racolarea minorilor în scopuri sexuale, exploatarea sexuală, pornografia infantilă;
- Alte forme de abuz sexual: molestarea sexuală verbală (expunerea copilului la injurii sau limbaj cu conotație sexuală), sextingul, sexualizarea;
- Traficul de minori
Citiți monitorulcj.ro și pe Google News
CITEȘTE ȘI:
