Educație

De ce românii consideră perioada comunismului ca una favorabilă. Daniel David: „I-aș pune să trăiască trei săptămâni într-un mediu simulat de acel tip”

Aproape 50% dintre români consideră că regimul comunist a însemnat un lucru bun pentru țara noastră. Ce au în comun perioada comunistă și analfabetismul funcțional a explicat rectorul UBB, Daniel David.

Profesorul Daniel David, rector UBB / Foto: Universitatea Babeș-Bolyai - Facebook Profesorul Daniel David, rector UBB / Foto: Universitatea Babeș-Bolyai - Facebook

 

 


Perioada regimului comunist a fost un lucru bun pentru aproape jumătate dintre români, o afirmație confirmată de ultimul sondaj INSCOP. Rezultatele arată faptul că 48% dintre persoanele participante nu consideră regimul prăbușit în 1989 unul nociv.

 


În opinia a 48.1% dintre români, regimul comunist a însemnat un lucru bun pentru România (față de 45.5% în noiembrie 2013), în timp ce 42.2% sunt de părerea contrară (față de 44.7% în noiembrie 2013). Nu știu sau nu răspund la această întrebare 9.7% dintre cei chestionați (față de 9.8% în noiembrie 2013).

Daniel David: „I-aș pune să trăiască trei săptămâni într-un mediu simulat”

Rectorul Universității „Babeș-Bolyai” (UBB), Daniel David, a comentat în emisiunea „În fața ta” de la Digi24 rezultatele cercetării. 


Daniel David subliniază faptul că trecutul României trebuie valorizat într-o perioadă ceva mai îndepărtată. Iar tinerii de 18-25 de ani nu reprezintă un indicator demn de luat în considerare având în vedere că cei născuți la Revoluție au 34 de ani.

CITEȘTE ȘI:
Sondaj: Aproape 50% dintre români cred că regimul comunist a însemnat un lucru bun pentru România

„Nu mă aşteptam ca trecutul să fie valorizat în perioada comunistă. Mă aşteptam să fie un trecut un pic mai îndepărtat. (...) Eu ştiu ce au făcut colegii din institut, îi cunosc pe cei care lucrează, sunt profesionişti, ei au studiat percepţia. Era foarte important să comparăm această percepţie cu a celor care efectiv au trăit atunci. Degeaba luăm oameni care au peste 18 ani, 20, 25, dar nu ştiu ce a fost comunismul, nu ştiu ce a însemnat. I-aş întreba pe cei care au trăit şi ştiu ce a însemnat comunismul, cum am fost şi eu, care înainte să mă duc la şcoală, la ora 7, mergeam la coadă la lapte, la ora 5 dimineaţa şi îmi amintesc ce lucruri complicate erau (...) Dacă tinerii care acum se declară cu simpatii mari spre perioada comunistă i-ai pune să trăiască trei săptămâni într-un mediu simulat de acel tip, cred că şi-ar schimba rapid atitudinile”, a declarat Daniel David.


Perioada comunistă, analizată prin perspectiva analfabetismului funcțional

Într-un procent de 48% românii au declarat că perioada comunistă a fost un lucru bun. Potrivit rectorului Daniel David, analfabetismul funcțional ar fi un posibil motiv pentru care jumătate dintre români consideră regimul comunist un lucru bun.

„Procentul ăsta, când aud de 40 şi mie îmi aduce aminte de procentul de 40 şi de analfabetism funcţional pe care îl avem ca din 2015. Mă întreb ce legătură există între analfabetismul funcţional, care se referă la faptul că efectiv nu înţelegi lumea în care trăieşti, efectiv nu înţelegi nu numai ce citeşti, sau operaţiile matematice, nu înţelegi lumea de fapt. (…)”, a adăugat profesorul universitar.


Potrivit lui Daniel David, sistemul de educație românesc a eșuat să le explice tinerelor generații cât de opresiv a fost sistemul comunist, iar manualele de istorie nu descriu suficient de bine acea perioadă.

Care sunt persoanele care consideră că se trăia mai bine în comunism?

Analiza socio-demografică relevă care sunt persoanele care consideră că se trăia mai bine în perioada comunistă. Aici regăsim:

  • tinerii între 18 și 29 de ani
  • românii cu educație primară
  • românii inactivi
  • românii potențial activi
  • locuitorii din zona rurală
  • locuitorii din regiunile sudice sau estice
  • românii cu venituri mai reduse
Analiza socio-demografică relevă care sunt persoanele care consideră că se trăia mai bine în perioada comunistă/ Sursa: INSCOP

Sociolog clujean, trei posibile explicații pentru procentul ridicat al nostalgicilor după perioada comunistă

Ioan Hosu, sociolog și prof.univ. dr. la Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării din cadrul UBB Cluj identifică trei posibile explicații pentru procentul ridicat al nostalgicilor după perioada comunistă.

„Posibilele explicații ar putea fi date de, în primul rând, necunoaștere. Vedem tineri care apreciază această perioadă, dar o apreciază fără să aibă prea multe informații, detalii sau să cunoască istoria acelor ani și atunci, sub influența unor narațiuni primite de la părinți sau bunici, care asociază acea perioadă cu o perioadă mai fericită, mai bună, tind și ei s-o aprecieze. Fără să cunoască, repet, detalii despre lipsuri, despre lipsa libertăților. Și atunci, unii din lipsa informațiilor și într-un context prezentat favorabil, spun – da, era mai bine, mai simplu.
Apoi, vorbim de cazul celor care au trăit ani buni în perioada comunistă și o apreciază. Eu cred că în cazul lor e vorba de uitare. Uită părțile negative și apreciază aspectele pozitive, mai ales aspectele legate de perioada din tinerețe, pe care o apreciază ca fiind pozitivă, indiferent despre ce alte constrângeri e vorba - libertăți, cenzură, opresiune, lipsuri”,   spune sociologul.

Citiți monitorulcj.ro și pe Google News

CITEȘTE ȘI:

„Războiul care a ținut trei zile”. Lansare de carte la Cluj, despre prima tentativă de intrare a comunismului în România

O nouă materie în școli. Elevii vor învăța despre istoria comunismului

Ultimele Stiri
abonare newsletter