Educație
Educația din România, în criză: mii de copii sunt în afara școlii, tot mai puțini profesori rămân
În România, peste 425.000 de copii cu vârste între 7 și 17 ani sunt în afara sistemului de educație. Alții merg la școală, dar învață în clase simultane, cu resurse puține și cu profesori tot mai puțini.
Educația din România, în criză: mii de copii sunt în afara școlii, tot mai puțini profesori rămân| Foto: DepositPhotos.com
Noul an școlar începe într-un context dificil pentru educația din România: 425.000 de copii cu vârste între 7 și 17 ani sunt în afara sistemului de învățământ, potrivit datelor organizației Salvați Copiii pentru anul școlar 2024-2025.
CITEȘTE ȘI:
Rezultate dezastruoase la testele PISA: România a depășit pragul de 50% la analfabetism funcțional la Matematică
Numărul elevilor care învață în clase simultane a ajuns la 99.354, conform datelor comparative dintre anii școlari 2025-2026 și 2024-2025, iar sistemul educațional funcționează cu 4.321 de cadre didactice în minus decât în urmă cu un an.
Educația în România, la începutul anului școlar
1,2 milioane de copii (32,4%) din România trăiesc în risc de sărăcie sau excluziune socială, rata de abandon școlar este de 16%, educația timpurie cuprinde doar 75,7% (cea mai scăzută din Uniunea Europeană), iar 425.491 de copii între 7 și 17 ani sunt în afara sistemului de educație, fără să știm câți dintre ei nu au fost niciodată înscriși, nu își mai continuă studiile ori locuiesc în alte țari.
Un sfert dintre copii nu-și permit o excursie școlară
Educația, un drept fundamental al copilului, a devenit, pentru tot mai multe familii, un cost pe care nu îl mai pot susține.
CITEȘTE ȘI:
41% din mamele sub 15 ani din UE sunt românce. Maternitatea timpurie, un fenomen alarmant!
În acest sens, datele Eurostat pentru 2024 arată că unul din patru copii sub 16 ani nu participă la excursii sau evenimente școlare din motive financiare (față de o medie europeană de un elev la 13), iar dintre copiii afectați de sărăcie aproape jumătate dintre ei nu își permit să participe alături de colegii lor la activitățile recreative care presupun costuri pentru familie.
Studiul realizat de Salvați Copiii în vara anului 2025, în rândul familiilor cu copii incluși în programele educaționale ale organizației, arată aceeași realitate din interior: aproape două treimi dintre familii nu pot acoperi cheltuielile legate de participarea copiilor la educație în absența unui sprijin extern și nu își pot ajuta copiii la teme și la înțelegerea materiei (59%), iar procentele depășesc 81% în cazul celor aflați în sărăcie.
15% dintre elevi nu ajung la Evaluarea Națională
Efectele acestei situații se traduc în abandon școlar, peste 26.000 dintre copiii care au început școala cu nouă ani în urmă (2017) nefiind înscriși la Evaluarea Națională în vara acestui an. În procente, înseamnă 15,06% din generație. Se estimează că, în România, costurile cumulate ale abandonului școlar înregistrat de elevii care au început școala în perioada 2005 – 2016 atinge nivelul de 107 miliarde de euro, reprezentând peste o treime (35,67%) din PIB-ul actual.
CITEȘTE ȘI:
Elevii vor să își deschidă un business după absolvire, nu să își continue studiile
Analiza asupra rezultatelor Evaluării Naționale din 2026 arată că mai puțin de două treimi (64,91%, respectiv 113.316 din cei 174.567 înscriși în urmă cu nouă ani) dintre elevii intrați pe pragul școlii acum nouă ani au reușit să obțină medii peste 5, iar situația la nivel național este și mai îngrijorătoare, diferențele dintre județe fiind și de peste 40 de puncte procentuale între extreme.
De exemplu, ponderea mediilor peste 5 din județul Călărași este de 43,06%, în vreme ce în București vorbim despre o pondere de 84,06%. Mai puțin de jumătate dintre elevii care au susținut toate probele de examen au obținut medii peste 7 (48,47%), fapt care este de natură a pune sub semnul întrebării măsura în care România reușește să asigure accesul la o educație relevantă și de calitate tuturor copiilor.
Măsurile de austeritate din vara anului 2025 se văd acum în cifrele de personal. Potrivit datelor INS privind sistemul educațional, numărul cadrelor didactice a scăzut în anul școlar 2025-2026 cu 4.321 față de anul precedent, iar 3.208 dintre plecări s-au înregistrat în mediul rural.
Învățământul liceal a pierdut 3.187 de profesori exact în anul în care numărul elevilor de liceu a crescut cu aproape 30.000. Consecința direct măsurabilă este extinderea predării simultane. Numărul elevilor din învățământul de masă primar și gimnazial care învață în clase simultane (cu un singur cadru didactic, mai mulți ani de studiu și în aceeași sală de clasă) a crescut de la 88.601 la 99.354, cu 12,14% într-un singur an, arată datele privind elevii înmatriculați publicate pe data.gov.ro.
Cum se reflectă sărăcia în rezultatele elevilor români?
Rezultatele noii evaluări PISA, publicate de OCDE pe 8 septembrie, arată că 47,7% dintre elevii români de 15 ani se situează sub nivelul minim de competență la citire, 51,9% la matematică și 45,8% la științe. Dincolo de creșterea ponderilor față de testarea anterioară, îngrijorător este decalajul dintre cei mai avantajați și cei mai dezavantajați elevi. Astfel, 2 din 10 elevi din familiile înstărite au rezultate slabe la citire (20,6%), în timp ce 7 din 10 elevi vulnerabili se află în această situație (70,6%).
CITEȘTE ȘI:
Mircea Miclea: „Rezultatele PISA 2025 ar trebui să șocheze autoritățile. Este o problemă de securitate națională”
Cele mai recente rezultate ale testării PISA confirmă impactul uriaș pe care statutul socioeconomic îl are asupra performanței elevilor români.
Astfel, aproape un sfert din variația de performanță la matematică este generată exclusiv de statutul socioeconomic (24,1% față de 12% media OCDE), iar doar 6,1% dintre elevii cei mai săraci reușesc să obțină rezultate care să-i plaseze între primii 25% (față de 11,8% media OCDE). În mod concret, evaluarea PISA în rândul copiilor de 15 ani, aflați în sistemul școlar măsoară tot ce a primit sau i-a lipsit unui elev, inclusiv sprijinul de după orele de curs, exact componenta pe care programele educaționale remediale o pot asigura, cu condiția să înceapă devreme, să fie constante și să fie aplicate cu responsabilitate.
Citiți monitorulcj.ro și pe Google News
Foto: DepositPhotos.com
CITEȘTE ȘI:
