Educație

Sistemul superior de învăţământ: multe universităţi, tot mai puţini studenţi, şcoli doctorale fără evaluare

Luni, 3 octombrie, la instituţiile de învăţământ superior au loc festivităţile de deschidere a noului an universitar, printre schimbările aduse pentru 2016-2017 aflându-se introducerea de noi specializări pentru licenţă şi programe de master, dar şi autorizarea provizorie a şcolilor doctorale.

Deschiderea oficială a anului universitar 2016-2017 va fi marcată luni, 3 octombrie, prin festivităţi organizate la instituţiile de învăţământ superior din toată ţara.

Pentru 2016-2017, marile universităţi de stat au pus la dispoziţie 39.105 locuri la studiile universitare de licenţă, dintre acestea 14.334 fiind la cea mai mare universitate din ţară, “Babeş-Bolyai” (UBB) din Cluj-Napoca.

Printre schimbările pe care le aduce noul an universitar sunt 35 de noi specializări şi programe de studii universitare de licenţă în universităţile de stat, precum şi 64 de programe de studii universitare de master, introduse prin hotărâre de Guvern.

Prin actul normativ adoptat de Guvern, pentru noul an universitar, au fost introduse în Nomenclatorul domeniilor şi al specializărilor/programelor de studii universitare: chimie farmaceutică, echipamente şi sisteme electronice militare, electronică-radioelectronică de aviaţie, media digitală, managementul sistemelor de supraveghere aeriană, leadership militar şi pedagogie socială.

Începând cu acest an universitar studenţii din România au o paletă mai largă de opţiuni şi pentru programele de master. În cazul a 31 de universităţi din sistemul naţional de învăţământ superior au fost introduse 64 de programe de master noi.

Tot ca o schimbare, toate şcolile doctorale care funcţionau până acum au fost autorizate provizoriu, printr-un ordin al ministrului Educaţiei, semnat pe 29 septembrie. Potrivit Ministerului Educaţiei, acest pas era unul necesar pentru a putea înmatricula studenţii doctoranzi în anul universitar 2016-2017, şcolile doctorale nefiind evaluate extern în ultimii cinci ani, aşa cum prevede legislaţia în vigoare şi existând riscul, în lipsa unei intervenţii, să rămână fără acreditare.

"Documentul autorizează provizoriu, pentru anul universitar 2016-2017, şcolile doctorale care funcţionează în cadrul instituţiilor de învăţământ superior, urmând ca metodologia de autorizare provizorie, acreditare şi evaluare periodică a şcolilor doctorale, pe domenii, să fie aprobată prin Hotărâre de Guvern, în conformitate cu prevederile Legii nr. 87/2006 privind asigurarea calităţii în educaţie.Dispoziţia temporară adoptată de minister survine ca urmare a faptului că, de la adoptarea Legii Educaţiei Naţionale (2011) şi până în prezent, şcolile doctorale nu au fost evaluate extern în vederea acreditării", se notează într-un comunicat remis MEDIAFAX de reprezentanţii Ministerului Educaţiei.

Ministrul Mircea Dumitru susţinea, imediat după semnarea ordinului, că se caută acum o soluţie legală pentru posibilitatea organizării a examenelor de finalizare a studiilor doctorale.

"În scurt timp vom reglementa şi posibilitatea organizării, de către Instituţiile Organizatorice de Studii Universitare de Doctorat (IOSUD), a examenelor de finalizare a studiilor doctorale. Iarăşi, o soluţie legală temporală. În paralel, lucrăm la elaborarea metodologiei de evaluare a şcolilor doctorale, astfel încât procesul de acreditare să demareze în această toamnă", a scris ministrul pe pagina sa de Facebook.

Un raport al Curţii de Conturi, publicat în luna mai a acestui an, arată o situaţie dezastruoasă a calităţii universităţilor care instruiesc cu 30% mai puţini studenţi decât în 1990. În ciuda scăderii numărului de studenţi, raportul Curţii de Conturi arată că a crescut numărul de universităţi şi facultăţi. Astfel, avem 103 instituţii de învăţământ superior.

Numărul de studenţi s-a redus în perioada 1990/1991 – 2013/2014 cu 1,4 milioane de elevi, ceea ce reprezintă aproape 30% din populaţia şcolară din anul 1990/1991. Principalii factori care au determinat această reducere sunt scăderea natalităţii, emigraţia şi abandonul şcolar, se notează în raportul Curţii de Conturi.