Educație
Subiectele la matematică la Evaluarea Națională, cele mai grele din ultimii 7 ani!
Sorin Borodi, profesorul de matematică clujean, care a analizat subiectele de la examene din ultimele decenii, a spus că subiectele la matematică din acest an la Evaluarea Națională au fost cele mai grele din ultimii 7 ani!
Examenul de Matematică de la Evaluarea Națională 2019 a avut subiectele cu cel mai înalt grad de dificultate din ultimii 7 ani, potrivit analizei comparative făcută de profesorul de matematică Sorin Borodi. Pe o scală de la 1 la 10, dificultatea subiectelor la matematică din anul 2019 a obţinut nota 5,11. Un grad de dificultate mai mare a fost în anul 2012.
Gradul de dificultate al subiectelor de la proba scrisă de Matematică de la Evaluarea Națională 2019 a fost cotat la 5,11 puncte, din 10 posibile. Subiectele au fost mai grele decât în cei mai recenți 7 ani. În 2012 au fost subiecte cu un grad de dificultate mai mare (5,5), potrivit analizei citate.
Tabelul cuprinde indicii de dificultate ai itemilor, apreciaţi pe o scară de la 1 la 10. În urma analizei profesorului Sorin Borodi, rezultă un coeficient de dificultate. Profesorul de la Liceul „Al Papiu Ilarian” din Dej, județul Cluj, realizează această comparație de ani de zile, începând cu subiectele din anii 1933 și până în prezent.
Un lucru important de menționat, care reiese din analiza profesorului Borodi este cel legat de numărul de exerciții și probleme pe care elevii le au de rezolvat la acest examen, de-a lungul anilor, din 2000 până în 2019. În 2002, când a fost cel mai mic număr de exerciții și probleme din ultimii 19 ani, a fost și cel mai mare grad de dificultate a subiectelor. În ultimii 9 ani numaărul exercițiilor și problemelor s-a stabilizat la 18.
„Personal, apreciez la 5,11 coeficientul mediu de dificultate al acestui subiect. Pentru comparație, în 2018 a fost 5,05. La simularea din martie 2019 a fost 5,5. Aşadar, diferențe nesemnificative, care se încadrează în marja de eroare inerentă unei astfel de aprecieri.
Subiect fad, cu cerințe ce nu vizează deloc sau aproape deloc realitatea, concretul. Mai precis, din cei 18 itemi, la I.6 avem o diagramă în care sunt înregistrate niște temperaturi între orele 11-19 (sic!) şi la III.1 un trapez căruia i s-a spus “teren” şi atât. Aşadar, la atât se reduce aplicabilitatea în viața reală a cunoştințelor dobândite la matematică. Se continuă astfel seria subiectelor cu conținut supărător de abstract, pentru a confirma că matematica pe care elevul a învățat-o în şcoală este o minunată gimnastică a minții, o frumusețe a spiritului uman, dar… inutilă în viața de zi cu zi.
Ştiu, mulți vor spune sau deja au spus că au fost probleme frumoase… Dar această frumusețe poate fi apreciată de… cât la sută din elevi? 1? Nu s-ar găsi nişte cerințe care să evalueze aceleaşi conținuturi ale programei, dar care pentru elev să însemne ceva concret? Şi nu mă gândesc la Mioara care are 437 de bile sau la veşnicul călător ce parcurge un drum în trei zile… Da, s-ar găsi, ar fi suficient să scoatem nasul din auxiliare şi să privim pe geam. Poate îl vom zări pe copilul din vecini care tocmai a venit de la farmacia veterinară cu un antiparazitar pentru motan. Şi în prospect scrie ceva legat de cantitățile ce tebuie administrate. Motanul e în suferință, dar copilul calculează doar numărul acela impar din mulțimea A”, a spus profesorul Sorin Borodi pentru edupedu.ro.
