Educație

Peste 40 de ani în sistemul de învăţământ ar putea fi cu 40% mai puţini elevi şi studenţi

Populaţia de vârstă şcolară, între 0 şi 23 de ani, va scădea dramatic în următorii 40 de ani, potrivit unui comunicat al Institutului Naţional de Statistică.

Datele arată că în anul 2060 vor fi cu aproape 1.4 milioane de copii şi tineri mai puţini în sistemul de învăţământ faţă de anul şcolar 2018-2019. Defalcat pe vârste, cele mai mari scăderi procentuale de populaţie vor avea loc pe grupa de vârstă 0-2 ani.

“Se anticipează că populația rezidentă tânără, de vârstă preșcolară și școlară, va ajunge în anul 2030 la 3,12 milioane persoane, iar în anul 2060 la numai 2,15 milioane persoane comparativ cu 3,55 milioane în prezent (în anul școlar 2018/2019)”, potrivit sursei citate.

Datele vin în contextul în care la 1 ianuarie 2019, numărul copiilor cu vârsta cuprinsă între 0-18 ani, care aveau domiciliul în România, a fost de 4,14 milioane, în scădere cu 53 de mii comparativ cu anul anterior. La începutul anului şcolar 2018/2019, populaţia şcolară era de 3,54 milioane de elevi, iar gradul de cuprindere în învățământ era de 72%.

Cei 3,54 milioane de elevi învățau într-o reţea de învăţământ cu 7.020 de școli, grădinițe și creșe, în care predau 234 de mii de cadre didactice. Din totalul populaţiei şcolare, numărul copiilor din creşe şi grădiniţe era de 547 de mii, al elevilor din clasele primare şi gimnaziale de 1,65 milioane, iar al celor din învăţământul liceal de 629 de mii.

Totodată, învăţământul primar şi gimnazial, precum şi cel liceal, au cunoscut cele mai accentuate diminuări ale numărului de elevi înscrişi în anul şcolar 2018-2019 faţă de cel anterior (-24.300, respectiv -8.000).

”Statisticile din 2015 indică faptul că aproape 5 milioane de români lucrează în străinătate, potrivit unui studiu publicat în Revista Română de Statistică.

Un raport al Comisiei Europene arată că România ar putea pierde 40% din populație, în special cea activă, în scenariul în care migrația intra-UE s-ar dubla. Analiza privind scenariile demografice explică faptul că în România efectul unui asemenea exod al creierelor, al oamenilor calificați și educați, ar avea un impact demografic direct. Dacă scenariul s-ar adeveri, în diaspora ar ajunge o populație cu origini românești mai mare decât în țara de origine.

În ultimii 25 de ani, cele mai mari pierderi demografice din cauza migrației au avut loc în țările din Estul Europei, inclusiv România.