Externe
Zelenski, discurs dur în cadrul conferinței ONU: „Rusia se teme de negocieri reale, ea minte pe toată lumea”
Rusia nu este în mod serios interesată de negocieri de pace, ea se teme de negocieri reale cu Ucraina şi nu doreşte să îndeplinească niciun fel de obligaţii internaţionale, a declarat preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski.
Rusia nu este în mod serios interesată de negocieri de pace, ea se teme de negocieri reale cu Ucraina şi nu doreşte să îndeplinească niciun fel de obligaţii internaţionale, a declarat preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski/ FOTO: Facebook - Володимир Зеленський
Rusia nu este în mod serios interesată de negocieri de pace, ea se teme de negocieri reale cu Ucraina şi nu doreşte să îndeplinească niciun fel de obligaţii internaţionale, a declarat preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, într-un discurs susţinut miercuri prin videoconferinţă în cadrul sesiunii anuale a Adunării Generale a ONU, în aceeaşi zi în care Moscova a declarat mobilizare militară parţială în ţară, deschizând calea escaladării conflictului declanşat de ea în Ucraina, potrivit DPA şi Ukrinform.
„Ucraina vrea pace. Europa vrea pace. Lumea vrea pace. Şi am văzut cine este singurul care vrea război”, a declarat Zelenski în discursul său înregistrat, făcând apel la comunitatea internaţională să pedepsească Rusia pentru „crimele de agresiune împotriva statului nostru”.
„Ei vorbesc de negocieri, dar anunţă o mobilizare militară”
„Ei (ruşii-n.red.) vorbesc de negocieri, dar anunţă o mobilizare militară. Ei vorbesc de negocieri, dar anunţă pseudoreferendumuri în teritoriile ocupate ale Ucrainei”, a afirmat Zelenski, căruia i s-a permis să se adreseze Adunării Generale a ONU, nefiind prezent la ONU din cauza războiului, după aprobarea unei moţiuni de către statele membre ale Naţiunilor Unite.
„Rusia se teme de negocieri reale şi nu doreşte să îndeplinească în mod onest nicio obligaţie internaţională. Ea minte pe toată lumea, aşa cum este tipic pentru agresori şi terorişti. Chiar şi acum, când vorbeşte despre negocieri, Rusia vrea doar să-şi mascheze retragerea”, a afirmat preşedintele ucrainean.
„Rusia vrea război”, a subliniat Zelenski, adăugând că Moscova doreşte să treacă de iarnă pe teritoriul ocupat al Ucrainei pentru a-şi pregăti forţele în vederea unei noi ofensive, dar deja la o „nouă scară”. Sau cel puţin să-şi pregătească fortificaţii în teritoriile ocupate ucrainene, în timp ce mobilizează mai multe trupe în ţară, în cel mai mare conflict din Europa după cel de-al Doilea Război Mondial.
„Omenirea şi dreptul internaţional sunt mai puternice decât un stat terorist. Rusia va fi forţată să oprească acest război în cele din urmă”, şi-a exprimat convingerea Zelenski.
Zelensky avertizează asupra unei eventuale catastrofă nucleară
Liderul ucrainean a avertizat de asemenea cu privire la o eventuală catastrofă nucleară, având în vedere situaţia de la centrala nucleară din Zaporojie (sudul Ucrainei), aflată din martie sub controlul forţelor ruse.
„Şantajul rusesc cu radiaţii este ceva care ar trebui să vă preocupe pe fiecare dintre voi”, s-a adresat Zelenski ţărilor participante la Adunarea Generală a ONU, „pentru că niciunul dintre voi nu va găsi un vaccin împotriva expunerii la radiaţii”.
Centrala nucleară din Zaporojie, cea mai mare din Europa, a fost vizată de bombardamente în mod repetat în ultimele săptămâni, suscitând îngrijorarea comunităţii internaţionale privind un potenţial dezastru nuclear. Moscova şi Kievul se acuză reciproc de aceste atacuri.
Preşedintele ucrainean a declarat că formula sa de pace pentru a pune capăt războiului vizează „pedepsirea pentru crimele comise, protejarea vieţii, restabilirea securităţii şi a integrităţii teritoriale, garantarea securităţii” Ucrainei.
„Pedeapsă pentru crima de agresiune. Pedeapsă pentru încălcarea frontierelor şi a integrităţii teritoriale. Pedeapsă care trebuie aplicată până când frontierele recunoscute internaţional ale Ucrainei nu sunt restabilite”, a pledat el.
Astfel, Ucraina a cerut ONU să pedepsească Rusia pentru invazia sa şi să-i retragă dreptul de veto în Consiliul de Securitate, în timp ce o dispută se profilează joi în Consiliul de Securitate, care se reuneşte pe tema atrocităţilor comise de trupele ruse în Ucraina, comentează Reuters.
Această reuniune a Consiliului de Securitate, din care Rusia face parte cu statut de membru permanent, intervine la o zi după ce preşedintele rus Vladimir Putin a dat ordin pentru mobilizarea militară a sute de mii de ruşi care să fie trimişi să lupte în Ucraina, exprimându-şi sprijinul pentru anexarea unor regiuni ucrainene şi a ameninţat Occidentul cu utilizarea armei nucleare.
Zelenski a cerut crearea unui tribunal special al ONU care să decidă o „pedeapsă justă” pentru Rusia
În faţa Adunării Generale a ONU, Zelenski a cerut crearea unui tribunal special al ONU care să decidă o „pedeapsă justă” pentru Rusia şi ca Moscovei să-i fie retras dreptul de veto în Consiliul de Securitate.
Consiliul nu a putut să adopte măsuri semnificative în cazul agresiunii împotriva Ucrainei pentru că Rusia este membru permanent cu drept de veto împreună cu SUA, Franţa, Marea Britanie şi China. Reuniunea de joi va fi a 20-a oară când Consiliul de Securitate se întruneşte cu privire la Ucraina în acest an.
Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, şi procurorul Curţii Penale Internaţionale, Karim Khan, vor prezenta o scurtă informare în faţa Consiliul de Securitate format din 15 membri, la care vor participa inclusiv ministrul rus de externe Serghei Lavrov şi omologi ai acestuia din Ucraina şi Occident, între care şi secretarul de stat american Antony Blinken.
Ucraina, SUA şi alte state occidentale au acuzat Rusia de crime de război în Ucraina. Moscova neagă că ar fi vizat civili în cursul a ceea ce ea numeşte „operaţiune militară specială”, calificând acuzaţiile de încălcări ale drepturilor omului drept o campanie de calomnie împotriva sa, potrivit Reuters.
Într-un discurs către naţiune, miercuri, Putin a ordonat mobilizarea a cel puţin 300.000 de rezervişti pentru a fi trimişi în prima linie a frontului şi a prezentat invazia în Ucraina - pe care a declanşat-o în februarie provocând mii de morţi, strămutarea a milioane de oameni şi transformarea unor întregi oraşe în ruine - drept o ciocnire definitorie între Est şi Vest.
Declararea mobilizării s-ar putea să fie cea mai riscantă mişcare de politică internă în cele două decenii de când Putin se află la putere, după luni de promisiuni ale Kremlinului că nu va recurge la acest pas, şi intervine într-un moment în care Rusia se confruntă cu o serie de eşecuri pe câmpul de luptă, comentează Reuters.
Declararea mobilizării a dus la epuizarea rapidă la biletelor la cursele aeriene, iar principalul opozant al Kremlinului, Aleksei Navalnîi, a chemat la proteste în masă împotriva mobilizării, într-un mesaj transmis din închisoare de avocaţii săi.
Grupul independent de monitorizare a protestelor OVD-Info a indicat că aproape 1.400 de persoane din 38 de oraşe din Rusia au fost reţinute în cadrul protestelor de miercuri.
CITEȘTE ȘI:
