Monitorul Cartierelor
Fiecare copac de pe fosta platformă Carbochim și malul drept al Someșului va fi analizat în detaliu de experți - FOTO
Studiu arboricol pentru amenajarea a 5 hectare de zone verzi, pe fosta platformă Carbochim.
Studiu arboricol pentru amenajarea a 5 hectare de zone verzi, pe fosta platformă Carbochim. FOTO: Iulius
Proiectul de reconversie urbană a fostei platforme Carbochim pune accent pe sustenabilitate, biodiversitate și verde, elemente care stau la baza conceptului. În același timp, este un demers responsabil de dezvoltare urbană, care se ghidează după strategiile administrației locale privind mobilitatea și amenajarea coridorului verde-albastru al orașului.
În acest scop, a fost realizat un studiu arboricol de către experți în domeniu, accesibil publicului larg, atât pentru fosta platformă industrială, cât și pentru malul drept al Someșului, în beneficiul oricui va realiza viitoare amenajări. Detalii sunt oferite de Conf. Dr. Ing. Horia Dan Vlasin, de la Facultatea de Silvicultură și Cadastru din cadrul Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară (USAMV) Cluj-Napoca, în acest video.
Componenta verde este o funcțiune principală, gândită să ofere deschidere către râul Someș, pentru care se dorește păstrarea cât mai naturală a zonelor verzi existente și inaccesibile în prezent, care vor fi suplimentate cu noi amenajări de parc, până la 5 hectare. Grupul Iulius investește jumătate de miliard de euro într-un demers de reconversie urbană a fostei platforme Carbochim.
Studiu arboricol pe fosta platformă și malul Someșului
În cadrul proiectul sunt propuse amenajări de spații verzi de peste 5 hectare, care vor integra peste 600 de arbori maturi, cu înălțimi de până la 13 metri și vârste de până la 60 de ani, aflați deja într-un proces de aclimatizare într-o pepinieră a Staţiunii de Cercetare Horticolă din cadrul USAMV Cluj-Napoca. Alte 100.000 de plante de diferite dimensiuni, selectate pentru a susține biodiversitatea proiectului, se vor regăsi în proiect.
„Ne dorim să păstrăm cât mai mulți copaci existenți în incinta fostei platforme industriale, pe care să îi integrăm în parcul din cadrul viitorului proiect. Am invitat experții din domeniu să studieze arborii și să ne indice ce putem face. Dorim să sprijinim amenajarea unei zone verzi extinse pe linia proiectului, cu deschidere la râu, astfel că a fost realizat un studiu arboricol și pentru malul drept al Someșului, în prezent inaccesibil publicului și limitat de ziduri. Studiul este public și poate fi folosit de oricine în amenajarea acestui areal. Este important de precizat că IULIUS nu va interveni asupra malului râului Someș, care aparține de domeniul public, însă întotdeauna analizăm contextul amplu al unui proiect, din dorința de a contribui la dezvoltarea urbanistică. Suntem deschiși să susținem și amenajarea malului, astfel încât acesta să devină accesibil publicului și să realizăm o conexiune cu parcurile existente în zonă, Armătura și Feroviarilor, dacă ni se va solicita asta”, a declarat Sorin Guttman, Project Manager al proiectului de reconversie urbană.
Iulius este recunoscut pentru amenajările de parcuri ample în proiectele sale, care integrează arbori maturi, zone înierbate, spații de relaxare, facilități de promenadă și pentru organizarea evenimentelor în aer liber.
80% dintre copacii existenți vor fi replantați în parcul nou creat
Conf. Dr. Ing. Horia Dan Vlasin, de la Facultatea de Silvicultură și Cadastru din cadrul USAMV Cluj-Napoca, a realizat studiul arboricol în care fiecare arbore a fost analizat individual pentru a se stabili viabilitatea sa. Au fost studiate criterii precum defolierea, decolorarea, defecte de formă, defecte de structură, astfel încât soluția propusă pentru intervenția asupra arborilor să fie una cât mai obiectivă. Pe lângă acești parametri, s-au analizat și caracteristici dendrometrice ale acestor arbori, cum ar fi înălțimea, diametrul, înălțimea elagată și alte caracteristici.
„Scopul acestui studiu a fost de a fundamenta științific, tehnic, ecologic și social soluțiile privind intervenția asupra arborilor situați pe fosta platformă industrială Carbochim și în zona limitrofă cu Someșul Mic. Pe malul drept al Someșului există un număr de 363 de arbori din specii esențe moi, cum ar fi plopii, sălciile. Chiar dacă numărul de arbori propuși a fi extrași pare destul de mare, mai mult de jumătate, starea lor de sănătate impune acest aspect. Sunt arbori cu uscări în coroană, cu scorburi, atacați de ciuperci, de insecte, iar în cazul unei furtuni sau chiar din cauza vârstei înaintate există pericolul ca ei să se prăbușească sau părți din coroană să cadă. Pe platforma Carbochim am inventariat un număr de 156 de arbori, atât foioase, cât și rășinoase. 80% dintre aceștia vor putea fi replantați, fiind exemplare viabile”, a sintetizat Conf. Dr. Ing. Horia Dan Vlasin concluziile studiului.
Sistematizare și restructurare a infrastructurii auto
Pe lângă componentele de cultură, office, comercial, rezidențial și petrecere a timpului liber, investiția propune și soluții de sistematizare și restructurare a infrastructurii auto, velo și pietonale din zonă: un nou pod rutier cu patru benzi auto și două pasarele pietonale peste râul Someș, ce va include piste velo, realizarea a două sensuri giratorii, modernizarea și lărgirea a două străzi și amenajarea a trei intersecții și stații de transport public în zona Pieței 1 Mai.
Demersul de reconversie urbană propus de Iulius pentru a reda orașului 14 hectare de zonă industrială, preponderent nefuncțională, ca proiect deschis către întreaga comunitate, cu funcțiuni culturale, office, retail, rezidențial, entertainment și grădină amplă urbană este unul integrat, care se aliniază strategiilor din planul de dezvoltare a orașului. Cu atât mai mult cu cât arealul este delimitat de râul Someș, a cărui valorificare și accesibilitate pentru locuitori este un obiectiv comun important. Proiectul propune soluții care să genereze beneficii dincolo de arealul delimitat, asigurând conectivitatea sa ca parte activă a orașului, armonizarea cu viața locuitorilor și integrarea sa cu vecinătățile extinse, ca parte dintr-un rol participativ la dezvoltarea urbană.
Citiți monitorulcj.ro și pe Google News
CITEȘTE ȘI:
