Național

Asociaţia Forumul Judecătorilor din România lansează un apel noului Guvern cu privire la reformele necesare în domeniul justiției. „Sunt urgent necesare reforme reale”.

Asociaţia Forumul Judecătorilor din România adresează un apel noului Guvern al României cu privire la reformele necesare în domeniul justiției. „Sistemul judiciar a cunoscut un regres serios”, arată magistrații.

Asociaţia Forumul Judecătorilor din România lansează un apel noului Guvern cu privire la reformele necesare în domeniul justiţiei. 

Forumul judecătorilor: Reformarea sistemului judiciar în baza meritocrației și eficienței

Astfel, printre elementele semnalate de asociație se regăsesc asemenea măsuri, precum: necesitatea unor concursuri meritocratice privind promovarea magistraţilor, extinderea duratei mandatelor procurorilor de rang înalt de la trei ani, cât este în prezent, dar şi eliminarea posibilităţii reînnoirii mandatelor. Restabilirea competenţelor DNA de a investiga şi urmări penal infracţiunile comise de judecători şi procurori, modificări legislative privind modul de funcţionare al Inspecţiei Judiciare şi reglementarea medierii obligatorii sunt alte câteva măsuri solicitate de Forumul Judecătorilor din România. 

CITEȘTE ȘI: 
Mii de dosare dispar „ca prin ceață” de pe portalul instanțelor de judecată

„În ultimii ani, Asociaţia Forumul Judecătorilor din România a învederat constant autorităţilor române necesitatea adoptării unor reforme prin care justiţia română să recapete elementele necesare funcţionării sale în baza principiilor independenţei, meritocraţiei, eficienţei şi responsabilităţii. Noile legi ale justiţiei, adoptate în anul 2022, s-au îndepărtat de la acest ideal, sistemul judiciar cunoscând un regres serios. Reafirmăm că sunt urgent necesare reforme reale în justiţie, care să pună în aplicare hotărârile Curţii de Justiţie a Uniunii Europene şi cerinţele organismelor europene şi internaţionale relevante, mai ales Comisia de la Veneţia şi Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică”, se arată în informarea publicată de judecători.

Astfel, potrivit asociației de magistrați, OCDE a reiterat observaţia privitoare la lipsa unor consursuri meritocratice privind promovarea magistraţilor, îndeosebi la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, modalităţile de promovare bazate exclusiv pe o evaluare a hotărârilor judecătoreşti pronunţate de candidaţi pe parcursul întregii lor activităţi, însoţite de un interviu în faţa Secţiei pentru judecători a CSM în privinţa promovării la ÎCCJ, fiind contestate sistematic de o parte serioasă a sistemului judiciar, pentru lipsa unui caracter cu adevărat meritocratic.

„Aşa cum Comisia Europeană a solicitat de mai multe ori, trebuie introduse în legislaţie recomandările Comisiei de la Veneţia din ultimul Aviz urgent, emis la sfârşitul anului 2022, respectiv: «extinderea duratei mandatelor procurorilor de rang înalt de la trei ani, cât este în prezent, şi eliminarea posibilităţii reînnoirii mandatelor, precum şi consolidarea garanţiilor în cazul în care procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie infirmă motivat toate măsurile şi soluţiile adoptate de ceilalţi procurori (cu excepţia DNA şi DIICOT). Printre alte modificări propuse se numără o selecţie prin concurs pentru vicepreşedinţii instanţelor şi procurorii şefi adjuncţi ai parchetelor şi stabilirea în mod clar a faptului că agenţii poliţiei judiciare detaşaţi pe lângă parchete nu au obligaţii de raportare faţă de Ministerul de Interne»”, semnalează Asociaţia Forumul Judecătorilor din România.

Comisia de la Veneția: Restabilirea competențelor DNA

Totodată, Comisia de la Veneţia regretă faptul că legiuitorul nu a restabilit competenţele de dinainte de înfiinţarea SIIJ şi recomandă restabilirea competenţelor DNA de a investiga şi urmări penal infracţiunile comise de judecători şi procurori, amintesc judecătorii.

CITEȘTE ȘI: 
Iohannis, pe urmele lui Dragnea: a promulgat legile justiției fără să aștepte avizul Comisiei de la Veneția

În plus, necesitatea modificării legislative privind modul de funcţionare al Inspecţiei Judiciare se impune inclusiv prin prisma hotărârii obligatorii a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene din 11 mai 2023 (cauza C-817/21, Inspecţia Judiciară).

„CJUE a constatat consolidarea competenţelor inspectorului‑şef în contextul mai global al reformelor privind organizarea sistemului judiciar român având ca obiect sau ca efect reducerea garanţiilor de independenţă şi de imparţialitate a judecătorilor români, dar mai ales practica concretă urmată de inspectorul‑şef în exercitarea prerogativelor sale, cu referire explicită la Comisia Europeană, care «menţionează exemple care pot arăta că aceste prerogative au fost utilizate, în mai multe rânduri, în scopul controlului politic al activităţii judiciare, unele dintre aceste exemple figurând, de altfel, în rapoartele Comisiei către Parlamentul European şi către Consiliu din 22 octombrie 2019 şi din 8 iunie 2021 privind progresele realizate de România în cadrul mecanismului de cooperare şi de verificare [COM(2019) 499 final, p. 7 şi 8, precum şi COM(2021) 370, p. 18], de care autorităţile române trebuie să ţină seama în mod corespunzător, în temeiul principiului cooperării loiale prevăzut la articolul 4 alineatul (3) TUE, în vederea realizării obiectivelor urmărite prin Decizia 2006/928 (a se vedea paragraful 71 al hotărârii din 11 mai 2023)»”, conform sursei citate. 

Reglementarea medierii obligatorii

Independenţa sistemului judiciar şi răspunderea magistraţilor, conform recomandărilor Biroului OSCE pentru Instituţii Democratice şi Drepturile Omului (ODIHR) reprezintă alte teme de interes semnalate de membrii asociației. 

„În cazul în care preşedintele unei instanţe este numit în consiliul judiciar, acesta trebuie să demisioneze din funcţia de preşedinte de instanţă. Pentru a evita concentrarea excesivă a puterii într-un singur organism judiciar şi percepţia corporatismului, competenţele sunt împărţite între organismele judiciare autonome, iar organismelor separate li se încredinţează atribuţii specifice ale administraţiei judiciare, cum ar fi selecţia, promovarea şi formarea judecătorilor, disciplina, evaluarea performanţei şi bugetul”, se arată în informarea publicată de Asociația Forumul Judecătorilor din România. 

De asemenea, „reglementarea medierii obligatorii în România este o soluție care nu mai poate fi evitată, susținută fiind și de hotărârile CJUE, pentru a evita condamnări la Curtea Europeană a Drepturilor Omului determinate de întârzierile firești în soluționarea cauzelor civile lato sensu, în coordonatele actuale ale lipsei acute de personal în sistemul judiciar”, arată sursa citată. 

În România nu există niciun obstacol legislativ sau jurisdicţional care să împiedice legiferarea unei proceduri de mediere obligatorie.

Citiți monitorulcj.ro și pe Google News
Foto: depositphotos.com

CITEȘTE ȘI:

Iohannis, pe urmele lui Dragnea: a promulgat legile justiției fără să aștepte avizul Comisiei de la Veneția