Național
Descoperire unică în Buzău. A fost găsit un fildeș de mamut lânos.
Un incisiv superior aparţinând unui mamut lânos, contemporan cu populaţiile de homo sapiens, cu primii oameni moderni, a fost descoperit într-o ravenă din Buzău.
Descoperire unică în Buzău | Foto: Daniel Costache - Facebook
Un incisiv superior aparținând unui mamut lânos, contemporan cu populațiile de homo sapiens, cu primii oameni moderni, a fost descoperit într-o ravenă din comuna Săpoca, o piesă unică prin dimensiune intrată în patrimoniul cultural național administrat de Muzeul Județean Buzău, reprezentând o raritate în zona de sud și sud-est a României.
Potrivit Muzeului Județean Buzău, fildeșul provine de la o specie de mamut lânos din perioada Pleistocenului târziu. În data de 15 ianuarie instituția de cultură a fost sesizată despre descoperirea fragmentului iar miercuri, 29 ianuarie, a fost extras din sol, cu sprijinul autorităților locale din comuna Săpoca și predat spre conservare Muzeului Județean Buzău.
CITEȘTE ȘI:
Zid roman, descoperit pe șantierul din Parcul I.L.Caragiale. Managerul Muzeului Național de Istorie a Transilvaniei: „Niciodată nu a fost dezvelit ca acum”
„Este vorba de un incisiv, un fildeș care provine de la un exemplar de mamut lânos, reprezintă până în prezent cea mai mare piesă de paleofaună din patrimoniul instituției noastre. Piesa a fost recuperată de pe teritoriul comunei Săpoca. Ea a ajuns miercuri la Muzeul Județean Buzău, urmează să i se aplice măsuri de conservare primară, iar pentru a o expune, ținând cont de dimensiunile ei, va trebui să facem un mobilier de expunere destinat. Are o dimensiune în desfășurare de 120 cm. Astfel de piese sunt extrem de rare în zona de sud și sud-est a României. Mulțumim domnului primar de la Săpoca pentru că ne-a oferit suportul necesar pentru a recolta piesa, a fost găsită într-o ravenă de către un cetățean”, a declarat, pentru Agerpres, directorul Muzeului Județean Buzău, Daniel Costache.
„În România există urme ale unor interacțiuni dintre om și mamut”
Specialiștii afirmă că fragmentul provine de la o specie de mamut lânos aflată la apogeul evoluției, contemporană cu oamenii moderni.
„În perioada aceasta a Pleistocenului târziu, deja în spațiul european existau populații umane, Omul de Neanderthal până acum vreo 40.000 de ani, după care vine și se răspândește omul modern, homo sapiens. În România există urme ale unor interacțiuni dintre om și mamut, atât pentru a-și obține hrana dar și pentru a face diferite obiecte din os de fildeș. Există un fragment de fildeș de mamut cu urme de prelucrare în situl paleolitic de la Lespezi, județul Bacău. Descoperirea de la Buzău este importantă, pentru că sunt foarte puține piese de acest tip în sudul României. În general mamutul lânos este una dintre speciile mai mici de mamut, pentru că trăia într-un climat mai rece și atunci suprafața mai mare a corpului ar fi dus la o pierdere mai intensă a căldurii. Era acoperit cu un păr destul de des, putem să considerăm din scheletele întregi descoperite că avea undeva la 3 m înălțime și putea să ajungă până spre 8 tone în greutate. Nu avem deocamdată elemente directe, putea să trăiască în acest interval, între 125.000 - 11.000 de ani”, a precizat lectorul universitar doctor al Facultății de Geologie și Geofizică a Universității din București, Ștefan Vasile.
Fildeșul descoperit în comuna Săpoca poate oferi detalii cu privire la climatul și mediul înconjurător în care trăia la acel moment exemplarul de mamut.
„În momentul în care găsim urme ale unor specii de animale, putem vorbi și despre mediul înconjurător și condițiile existente în care au trăit ele...În ultimele 2,6 milioane de ani s-au succedat mai multe glaciațiuni și intervale mai calde. În Pleistocenul târziu mamutul lânos apare în intervalele reci. Acum nu trebuie să ne imaginăm că totul era acoperit de gheață. Erau suprafețe acoperite total, calota glaciară scandinavă acoperea complet Peninsula Scandinavă și o parte din nordul Germaniei și Poloniei, o parte din nordul Marii Britanii, a Olandei. Mai la sud, în zona noastră au existat ghețari alpini. Climatul era mai rece, probabil cam cu 5-6 grade față de cel din prezent. Peisajul arăta puțin altfel. Mamutul lânos are un tip de vegetație caracteristic, trăia în așa numită stepă a mamutului, nu prea existau copaci, arbuști, în schimb era zăpadă destul de multă, un climat care permitea existența vieții și a omului”, a mai subliniat Ștefan Vasile.
În patrimoniul Muzeului Județean Buzău se regăsesc mai multe fragmente osteologice provenind de la diferite tipuri de mamuți, primele intrând în colecție în anul 1972.
Citiți monitorulcj.ro și pe Google News
CITEȘTE ȘI:
