Politică
Câți bani din bugetul de stat „înghit” partidele și pe ce îi cheltuiesc? Expert: „Partidele «investesc» din ce în ce mai mult în presă”
Partidele din România primesc sume colosale de bani proveniți din bugetul țării, pe care nu de puține ori îi cheltuie în mod netransparent sau la limita legii. Expert Forum scoate la lumină sumele fantastice alocate partidelor, dar și pe ce cheltuiesc aleșii banii publilci.
Partidele din România primesc sume colosale de bani proveniți din bugetul țării. FOTO: depositphotos
An de an, partidele din România „înghit” sume tot mai mari de bani proveniți din fonduri publice, așa-numitele subvenții care, teoretic, ar trebui să asigure egalitate de șanse și echitate partidelor. În lipsa transparenței și a controalelor temeinice, acești bani ajung, nu de puține ori, în „buzunarele” unor firme „de casă” a partidelor sau a unor patroni de canale de televiziune. Partidele profită de lacunele legislative pentru a face publicitate și propagandă pe banii statului în presa aservită intereselor lor, întrucât nu sunt obligate să semnaleze articolele plătite.
Acestea sunt doar câteva dintre concluziile raportului de analiză a finanțării partidelor politice pentru anul 2021, prezentat de Expert Forum (EFOR) joi, într-o conferință online. EFOR a analizat rapoartele de venituri și cheltuieli ale partidelor politice și alte date relevante, în cadrul lansării prezentând statistici și principalele concluzii. Raportul include recomandări privind îmbunătățirea cadrului legislativ, dar și legate de aspecte practice referitoare la finanțarea politică.
Câți bani primesc partidele de la stat?
Potrivit raportului realizat de Expert Forum, în 2021, partidele politice au continuat să primească sume semnificative din subvenții, care rămân principala sursă de finanțare. În 2021, partidele politice au primit 243 de milioane de lei, iar de la începutul anului 2022, pentru primele șase luni, s-au transferat 124 de milioane de lei. Anul trecut cele mai mari procente din banii publici s-au cheltuit în 2021 pentru presă și propagandă (56%- 62 mil. lei), personal (16% – 18 mil. lei), chirii/utilități sedii, consultanță politică, activități cu caracter politic (câte 4%) și sondaje de opinie (3%).
În 2021, partidele au cheltuit în medie jumătate din banii primiți. PSD a cheltuit 61% din bani, PMP 58%, iar Pro România 90%. Liberalii au cheltuit doar 43%, iar USR 40%. AUR nu a cheltuit niciun ban din subvenție, cu excepția dobânzilor.
Anul trecut, cele mai mari procente din banii publici s-au cheltuit în 2021 pentru presă și propagandă (56%- 62 mil. lei), personal (16% – 18 mil. lei), chirii/utilități sedii, consultanță politică, activități cu caracter politic (câte 4%) și sondaje de opinie (3%). PSD a cheltuit 71% din bani pentru presă, PNL 64% și USR 7%. În 2022, PSD a alocat cel mai mare procent din sumele cheltuite pentru presă și propagandă, și anume 74%, PNL un procent de 78%, USR 7%. Comparativ, cheltuielile pentru propagandă au crescut semnificativ, de la 14 mil. lei în primele patru luni din 2021 la 30 mil lei în primele patru luni din 2022. La PSD s-au dublat cheltuielile, de la 8 la 17 milioane, iar la PNL au crescut de la 5 la 11 milioane. Și la USR s-au dublat sumele alocate pentru reclamă, chiar dacă rămân relativ reduse comparativ cu celelalte două partide.
Pentru personal, în 2021, PSD a cheltuit 12% din fondurile partidului obținute din subvenții, iar PNL 7%. USR a alocat cel mai mult pentru personal proporțional cu subvențiile cheltuite: 45%. Pro România a alocat un sfert din banii de subvenții cheltuiți.
Partidele investesc tot mai mult în presă
Septimius Pârvu, expert în bună guvernare și procese electorale de la Expert Forum, a arătat, în cadrul conferinței de lansare a raportului, că sumele cheltuite de partide pe propagandă și presă sunt din ce în ce mai mari și sunt de natură să afecteze independența jurnalismului din România. Mai mult, partidele nu sunt obligate să facă publice aceste contracte de publicitate, acționând netransparent când vine vorba de articolele plătite din presă în afara perioadei electorale. Expert Forum recomandă ca această practică să înceteze, iar articolele de presă realizate în cadrul unor contracte plătite să fie semnalate ca publicitate politică.
„Cea mai mare parte din bani a mers pe presă. Noi am atras atenția de mai multe ori că există riscul afectării independenței presei, întrucât acești bani nu sunt marcați în niciun fel, adică noi nu vedem că este un articol plătit. Cea mai mare parte a banilor merge pe acest gen de investiție și dacă ne uităm comparativ, anul acesta, cheltuielile aproape s-au dublat față de primele patru luni ale anului trecut. Partidele investesc din ce în ce mai mult în presă, practic cumpără imagine, ceea ce este foarte periculos din perspective transparenței și a actului jurnalistic în sine. Citești un articol și nu știi dacă este campanile sau pur și simplu un articol. Recomandăm să fie definită publicitatea politică, atât în perioada electorală, cât și în afara ei, lucru care este prevăzut și în strategia națională anticorupție. Aceste material ar trebui marcate și raportate, așa cum se întâmplă în campania electorală”, a arătat Septimius Pârvu în conferință.
Experții arată că Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) publică doar statistici pe categorii legate de cheltuirea banilor, dar nu și informații legate de contracte, pe care nu le verifică dacă le transmite partidul. Marile partide, dar mai ales PSD, au refuzat constant să publice aceste contracte, în ciuda insistențelor unor organizații civice; Centrul pentru Inovare Publică a acționat în judecată mai multe partide care au refuzat să furnizeze aceste informații. Singurul partid care publică din propria inițiativă lista de contracte despre cheltuieli la nivel de Secretariat General rămâne USR.
„Pentru alte partide putem afla parțial informația din rapoartele de venituri și cheltuieli, dar cu întârziere de un an, dar nu și pentru PSD, care cheltuie cei mai mulți bani. Lipsa unei reglementări care să oblige partidele politice să marcheze campaniile de promovare și lipsa de transparență în publicarea contractelor afectează independența media și modul de informare a alegătorilor”, se arată în raport.
Câți bani au strâns partidele din cotizații?
Raportul EFOR relevă că, în total, s-au colectat 29 de milioane de lei din cotizații. Cei mai mulți bani au mers către PNL (10 milioane de lei), respectiv PSD (7,8 milioane de lei). Informațiile colectate din 2006 până în 2021 arată că în anii electorali partidele au strâns cei mai mulți bani din cotizații, dar și cei mai mulți bani de la membrii mai generoși, care au plătit sume echivalente cu valoarea a 10 salarii minime sau mai mult.
Sumele plătite pentru cotizații sunt diverse și diferă în funcție de statutul persoanei, iar filialele partidelor politice, care sunt responsabile pentru colectarea fondurilor, au rate de succes foarte diferite. În 2021, filialele PSD Vrancea, Maramureș și Covasna nu au înregistrat nicio cotizație. La PMP 13 filiale nu au înregistrat nicio cotizație, iar la Pro România numărul s-a ridicat la 25 de filiale.
În cele mai multe cazuri este posibil ca partidele politice nici să nu insiste prea mult cu membrii obișnuiți, fără funcții, ci mai degrabă cu cei cu funcții de conducere, care pot contribui cu sume mai mari. Sumele pe care le plătesc membrii de partid nu sunt publice, iar deciziile forurilor superioare ale partidelor politice nu sunt nici ele disponibile. Sumele pot oscila de la 1 la PSD, 3 la PNL, 5 la USR și pot merge până la 100 de lei pentru consilierii locali PSD Argeș, 250 de lei președintele consiliului județean la PNL Mureș sau 1.000 de lei pentru parlamentarii naționali și 3000 de lei pe lună pentru europarlamentarii USR. În cele mai multe cazuri, filialele au o libertate de a stabili sume în funcție de limite decise de la centru, iar fiecare județ are o tipologie diferită când vine vorba de sume și a modul de colectare a acestora. Dacă la PNL Brașov cele mai frecvente cotizații sunt de 5 și 10 lei, la Teleorman sunt de 600 -1200 lei; cea mai frecventă cotizație este de 30 de lei.
Ce amenzi au plătit partidele anul trecut?
Amenzile aplicate de Autoritatea Electorală Permanentă partidelor politice ca rezultat al acțiunilor de control au crescut anul trecut, mai relevă raportul Expert Forum. Cele mai frecvente amenzi aplicate în 2021 au fost în cuantum de 50.000 de lei, respectiv 15.000 lei, iar cea mai mare amendă a fost aplicată Partidului Forța Națională (80.000 lei), urmată de câte 65.000 lei pentru PNL și PNȚCD. Un număr de 111 partide au fost sancționate pentru nereguli legate de depunerea raportului detaliat al veniturilor și cheltuielilor electorale, o situație care se continuă situația de anii trecuți și indică lipsă de disciplină și/sau capacitate în cadrul partidelor politice noi în a raporta date.
„PSD, USR, ALDE și PNL au încălcat prevederile legale care interzic folosirea veniturilor din subvenții în alte scopuri decât cele stabilite prin lege, însă nu deținem informații legate de natura acestor încălcări”, mai arată cei de la EFOR.
Legislația privind funcționarea AEP s-a modificat pentru a permite ocuparea posturilor de execuție și conducere nu doar prin concurs și examen, ci și prin numirea și modificarea raporturilor de serviciu ori de muncă (delegare, transfer etc). Modificarea s-a făcut într-un mod netransparent, eclamă experții EFOR, prin adăugarea acestei reglementări la o lege de aprobare a unei ordonanțe de urgență ce amenda Codul Administrativ. Această modificare continuă alte amendamente din ultimii doi, dintre care unele au fost criticate de Curtea de Conturi.
Sursa foto: depositphotos.com
CITEȘTE ȘI:
