Politică

Eugen Tomac, acțiune la CJUE privind respingerea aderării României la Schengen: „Asistăm la un abuz de putere din partea Consiliului UE”

Respingerea aderării României la spațiul Schengen reprezintă un „abuz de putere” al Consiliului Uniunii Europene, susține Eugen Tomac. Eurodeputatul a deschis o acțiune în instanță privind decizia din 8 decembrie din Consiliul JAI.

Vasile-Cristian Lungu - Președinte PMP Cluj, Eugen Tomac - Președintele PMP, Ovidiu-Călin Cosma - Consilier județean PMP. FOTO: Monitorul de Cluj Vasile-Cristian Lungu - Președinte PMP Cluj, Eugen Tomac - Președintele PMP, Ovidiu-Călin Cosma - Consilier județean PMP. FOTO: Monitorul de Cluj

 

 


Președintele Partidului Mișcarea Populară, europarlamentarul Eugen Tomac, a afirmat că s-a adresat Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) cu privire la decizia Consiliului Justiție și Afaceri Interne (JAI) de a respinge aderarea României și a Bulgariei la spațiul Schengen. 

 


Liderul PMP arată că a solicitat atât Guvernului României, cât și președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen și Parlamentului European să inițieze o acțiune la CJUE împotriva Consiliul UE. Când niciuna dintre instituții nu a dat curs solicitărilor sale, europarlamentarul a decis să inițieze pe cont propriu o acțiune împotriva Consiliului UE.  

„Consiliul UE nu a luat o decizie care se impunea ca obligatorie”

Tomac este de părere că respingerea aderării României și Bulgariei la Schengen reprezintă un abuz și o încălcare a Tratatelor de Aderare la UE, semnate de cele două state membre. 


„Tratatele Uniunii Europene trebuie să fie respectate de către statele Uniunii Europene și de către instituțiile europene. Consiliul Uniunii Europene a luat o decizie abuzivă în ceea ce privește România și Bulgaria. (…) Când am văzut că subiectul privind extinderea spațiului Schengen nu a fost pus pe ordinea de zi a Consiliul European din ianuarie, dar și abordarea complet neeuropeană a Guvernului austriac și a Guvernului olandez care s-a opus intrării în spațiul Schengen a Bulgariei, mi-am dat seama că singura soluție pe care o avem la dispoziție pentru a rezolva această nedreptate rămâne o acțiune în justiție, la Curtea de Justiție a Uniunii Europene. 

Am cerut Guvernului României, care are calitate de reclamant privilegiat, să acționeze în justiție acest act nedrept la adresa României. Am avut discuții inclusiv cu premierul Ciucă pe acest subiect și cu alți demnitari, din păcate poziția Guvernului este de a nu da curs unui asemenea demers. De asemenea, am cerut Parlamentului European să acționeze la Curtea de Justiție a UE, în spiritul respectării tratatului de aderare la UE, eu fiind printre cei 33 de deputați ai României în Parlamentul European și acesta fiind forul cel mai reprezentativ din punct de vedere democratic. De asemenea, am cerut tuturor guvernelor statelor membre, m-am adresat tuturor prim-miniștrilor din UE, invocând articolele care sunt încălcate din tratat. Având în vedere că Guvernul României, Parlamentul European, Comisia European și niciun stat membru nu a dorit să trimită în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene Consiliul pentru că nu a luat o decizie care se impunea ca obligatorie, singura soluție pe care am găsit-o potrivită pentru a nu  abandona acest dosar a fost să inițiez eu o acțiune împotriva Consiliului Uniunii Europene, în data de 7 februarie”, a declarat Eugen Tomac, într-o conferință de presă, la Cluj-Napoca.


Europarlamentarul cere CJUE anularea deciziei Consiliului JAI

Tomac a explicat că, prin acțiunea în justiție împotriva Consiliului UE, dorește să obțină anularea deciziei luate în cadrul consiliului ministerial JAI din 8 decembrie 2022 de a respinge aderarea României la Schengen.

„Am făcut acest demers dintr-un motiv foarte simplu, pentru că am observat că după Consiliul informal JAI de la Stockholm din luna ianuarie, premierul olandez și cancelarul austriac au susținut că nu își vor schimba poziția în ceea ce privește extinderea spațiului Schengen și vor manifesta opoziție la extindere până când spațiul Schengen nu se va reforma. Este un mesaj cât se poate de direct și de clar, România și Bulgaria nu vor intra în spațiul Schengen. Un act, fie el legislativ sau non-legislativ al Uniunii Europene poate fi contestat în instanță.


Cerem două lucruri foarte clare în acest demers. Cerem anularea în acțiune a deciziei pe care a luat-o Consiliul Uniunii Europene în cadrul consiliului ministerial JAI, pentru că a intrat în ședință cu o propunere, de a accepta România, Bulgaria și Croația în spațiul Schengen pentru că îndeplinesc criteriile prevăzute în legislația Schengen și în tratat și din această ședință au ieșit două decizii: una din care rezultă că Croația este invitată să adere la spațiul Schengen, iar cealaltă constata lipsa unanimității și, prin urmare, respingerea aderării României și Bulgariei, fără nicio explicație. În momentul de față, asistăm la un abuz de putere din partea Consiliului Uniunii Europene, o încălcare flagrantă a tratatului de aderare și a tratatului de funcționare al UE. Prin urmare, la ora actuală, în Consiliul nu mai avem parte de un conflict politic, între state, respectiv blocajul creat de Austria, ci avem parte de un conflict juridic. Mergem la Curte cu acest demers și invocăm articolele din tratat prin care ni se încalcă drepturi pe care trebuie să le avem în calitate de cetățeni europeni: dreptul la liberă circulație a persoanelor și a mărfurilor”, a mai arătat Tomac. 

Președintele PMP arată că a cerut implicarea Guvernului României, Comisiei Europene și Parlamentului European să inițieze această acțiune datorită calității procesuale a acestora, respectiv a statutului lor de reclamant privilegiat. El a mai arătat că acțiune nu provoacă efecte privind negocierile duse în continuare pentru aderarea României la spațiul Schengen și că poate fi continuată chiar și dacă o decizie privind acceptarea în spațiul Schengen va apărea înainte de soluționarea plângerii. 

Citiți monitorulcj.ro și pe Google News

CITEȘTE ȘI:

Eugen Tomac, despre turnura luată de războiul din Ucraina: „Putin și-a propus să oprească extinderea NATO și rezultatul este că NATO a devenit mai puternic”

abonare newsletter