Politică
#totistiau. Cum a „virat” Iohannis de la „statul eșuat” la împăcarea cu neputința?
„Statul român a eșuat” pentru Iohannis doar în timpul coabitării guvernului Cîțu (PNL) cu USR. Alături de PSD, „nu se putea face mai mult”.
Cum a „virat” Iohannis de la „statul eșuat” la împăcarea cu neputința? FOTO: Facebook/ Klaus Iohannis
„A fost nevoie să moară oameni pentru ca Guvernul să demisioneze”. Propoziția rostită de președintele Klaus Iohannis după incendiul de la Colectiv a venit mănușă după demisia Guvernului Ponta. Klaus Iohannis, care ocupa funcția de președinte de mai puțin de un an, le promitea atunci românilor că el ar face politică „altfel”. „Zeci de mii români au protestat în Bucureşti şi în alte oraşe din ţară pentru a cere lucruri de bun-simţ: demisiile celor vinovaţi, răspunsuri şi clarificări. Eu sunt dispus să îmi asum demersurile care, în final, vor duce la o altfel de politică în România, o politică pentru cetăţeni, previzibilă şi transparentă”.
Cu primul mandat petrecut aproape în totalitate cu guverne PSD-iste, Iohannis și-a continuat „cruciada” împotriva PSD-ului și pentru „o Românie normală”, slogan care i-a asigurat și al doilea mandat de președinte. Cu doar câteva săptămâni înainte de alegeri, Iohannis numise primul său guvern liberal, condus de Ludovic Orban după demiterea prin moțiune de cenzură a Guvernului Dăncilă.
Pandemia de coronavirus a adus tragedie după tragedie în spitalele din România. După unul dintre cele mai negre incidente din timpul pandemiei, incendiul de la o secție ATI din Constanța, Iohannis declara: „Statul român a eșuat în misiunea sa fundamentală de a-și proteja cetățenii. Este o zi neagră, de doliu pentru națiunea română”. Prim-ministru la acea vreme era Florin Cîțu, liderul uni Guvern de coaliție format din PNL-USR-UDMR.
De la „sunt dispus să îmi asum reforme” la „nu se putea face mai mult”
Președintele Klaus Iohannis și-a schimbat radical discursul marți, 29 august 2023, când a vorbit despre explozia de la Crevedia. Întrebat dacă spitalele sunt o prioritate şi dacă el, ca şef al statului, ar fi putut face mai mult, a spus: „Din calitatea de preşedinte, nu cred că se putea face mai mult”.
Șeful statului „se spală pe mâini” aruncând vina în curtea Executivului, pe care uită, însă, că tot el l-a numit și l-a creditat cu încrederea că va stabiliza țara în perioada dificilă a unui război la frontiere. Și nu doar guvernul condus de Marcel Ciolacu, ci și cele 11 guverne care l-au precedat în ultimii nouă ani au fost învestite tot de Klaus Iohannis.
„Preşedintele este doar formal executiv, lucrurile se fac de către Guvern, în practică se fac de către guverne. Şi atunci, sigur, putem să întrebăm dacă guvernele ar fi putut să facă mai mult. Rămâne o discuţie care se poate purta. Ceea ce am făcut eu, ca preşedinte, a fost să mă lupt la Bruxelles pentru bani şi îmi permit să vă amintesc că am obţinut 80 de miliarde de euro pentru România”, s-a spălat pe mâini președintele Klaus Iohannis.
Klaus Iohannis / președintele României
2015: „Zeci de mii români au protestat în Bucureşti şi în alte oraşe din ţară pentru a cere lucruri de bun-simţ: demisiile celor vinovaţi, răspunsuri şi clarificări. Eu sunt dispus să îmi asum demersurile care, în final, vor duce la o altfel de politică în România, o politică pentru cetăţeni, previzibilă şi transparentă”
2023: „Preşedintele este doar formal executiv, lucrurile se fac de către Guvern, în practică se fac de către guverne. Ceea ce am făcut eu, ca preşedinte, a fost să mă lupt la Bruxelles pentru bani şi îmi permit să vă amintesc că am obţinut 80 de miliarde de euro pentru România”
Emil Constantinescu, alt președinte „învins” de sistem
Emil Constantinescu, primul președinte al României în care poporul și-a pus toate speranțele că va scăpa țara de comunism, a rămas în istorie, printre altele, cu o declarație plină de resemnare: „Securitatea m-a învins”. Era în ultimul an al mandatului său, chiar înainte ca puterea să fie preluată din nou de comunistul criminal Iliescu și de unul dintre cele mai corupte guverne din istoria postdecembristă, cel al lui Adrian Năstase, scrie Presshub.
Emil Constantinescu a devenit între timp el însuși un colaborator apropiat al sistemului, răsplătit cu o sinecură pe bani publici la un institut care nu a produs nimic remarcabil, iar recent și-a nuanțat afirmația din anul 2000: „Eu am spus că presa Securității m-a învins”.
Citiți monitorulcj.ro și pe Google News
CITEȘTE ȘI:
