Politică
Alegerile din Austria afectează direct România. Analistul politic George Jiglău: „În lipsa unor schimbări substanțiale, nu vom fi degrabă în Spațiul Schengen”.
Aderarea completă a României la Spațiul Schengen poate deveni un obiectiv greu de atins în contextul rezultatelor alegerilor legislative din Austria. „Cu siguranță, perspectiva aderării nu este mai bună acum”, spune analistul politic George Jiglău.
Aderarea României la Spațiul Schengen în contextul alegerilor din Austria. Analistul politic George Jiglău: „În lipsa unor schimbări substanțiale, nu vom fi degrabă în Spațiul Schengen”.|Foto: Depositphotos.com
Deși Comisia Europeană a reiterat, recent, că România și Bulgaria sunt pregătite pentru aderarea deplină la Schengen, rezultatele alegerilor din Austria fac puțin probabilă ridicarea veto-ului în cazul țării noastre.
Formațiunea Freiheitliche Partei Österreichs (FPÖ) a obținut aproape 30% din voturi în alegerile din Austria, devenind principalul partid al țării.
CITEȘTE ȘI:
„Valul negru” a cuprins și Austria și l-a încolțit pe popularul cancelar Karl Nehammer. Cine sunt cei de la FPÖ?
Cu toate acestea, conservatorii cancelarului Karl Nehammer (Österreichische Volkspartei - ÖVP) pot asigura în continuare guvernarea în lipsa unei majorități parlamentare favorabile partidului extremist FPÖ și a unor alianțe posibile.
Un rezultat anticipat
După cum arată analistul politic clujean George Jiglău, lector în cadrul Departamentului de Științe Politice FSPAC-UBB, rezultatul alegerilor din Austria nu modifică substanțial posibilitatea aderării României la Spațiul Schengen.
„Perspectiva aderării, cu siguranță, nu este mai bună după aceste alegeri. Dar nu cred că ar fi trebuit să avem așteptări să se schimbe ceva fundamental în poziția Austriei, câtă vreme la guvernare rămânea partidul conservator (ÖVP), care pare oricum că va rămâne la guvernare, după cum arată rezultatele acolo și promisiunea pe care au făcut-o conservatorii de necolaborare cu Partidul Libertății (FPÖ), plasat pe primul loc.
Până la urmă, rezultatul era cât de cât anticipat și dacă nu ieșeau extremiștii pe primul loc și rămâneau conservatorii, care au supraviețuit politic prin agenda anti-migraționistă și care ne prinde ca victime colaterale. Nu este vorba despre o agendă explicită anti-românească, ei afirmă mereu că au o problemă cu modul în care funcționează Spațiul Schengen.
Prin urmare, era de anticipat că într-o formă sau alta de coaliție post-alegeri, conservatorii vor rămâne în continuare la guvernare. Dacă extremiștii ajung la guvernare, poziția aceasta se va accentua.
Nu era cazul să avem așteptări sau, cu atât mai puțin, să avem așteptări de acum înainte în această privință”, a explicat analistul politic George Jiglău pentru monitorulcj.ro
„În lipsa unor schimbări substanțiale, nu vom fi degrabă în Spațiul Schengen”
Contrar opiniei potrivit căreia Austria se opune aderării României, George Jiglău semnalează că „tema Schengen” reprezintă mai degrabă o chestiune exploatată în mod populist de conservatorii lui Karl Nehammer pentru a „supraviețui politic”, sens în care românii trebuie să distingă între opoziția Vienei și interesele partinice și electorale interne.
„Dar mi se pare relevant ca noi, românii, să ținem minte că, atunci când apare discuția despre Austria și aderarea la Spațiul Schengen, și avem excese de dramatism cum că suntem ținuți pe din afară, trebuie să știm că nu vorbim de Uniunea Europeană care nu ne vrea sau de Austria care nu ne vrea, ci discutăm de partidul aflat la guvernare și de conducerea acestui partid, care se suprapune cu conducerea guvernului, care are această problemă cu Spațiul Schengen.
Cred că e o nuanță importantă, chiar dacă finalitatea este că ne pun veto și noi nu suntem în Spațiul Schengen, și nu vom fi nici anul acesta, probabil nici anul viitor, dacă nu se schimbă ceva radical.
Din nou, chiar dacă finalitatea este aceeași, una este să spunem că nu ne place cancelarul austriac, care este și președintele conservatorilor ÖVP, care poate fi în continuare premier, și alta este să spunem că Austria sau Europa nu ne vor.
Este vorba de politica internă a Austriei, cancelarul Nehamer și conservatorii din Partidul Popular Austriac trebuie să supraviețuiască electoral și politic și, din păcate, pentru o parte din societatea austriacă agenda anti-migrație pare să prindă”, a explicat George Jiglău.
Funcționalitatea Spațiului Schengen
Schengen reprezintă în continuare un spațiu funcțional, în ciuda unor restricții la granițe impuse de unele state. Mai mult, tema aderării României vizează două aspecte: politic și tehnic.
Chiar dacă adeseori aspectul politic este supralicitat, mult mai importantă este componenta tehnică și care vizează asigurarea libertății de mișcare în condiții de securitate.
„Intrarea cu frontierele aeriene și maritime în Spațiul Schengen a fost un câștig pentru România. Ne trebuie mai mult, dar nu cred că ține de noi, fiind vorba de o problemă de politică internă care se reflectă și în aceste alegeri.
CITEȘTE ȘI:
Fără cozi la controlul actelor de identitate! Intrarea în Air Schengen, marcată de Aeroportul din Cluj - FOTO/ VIDEO
Povestea cu Spațiul Schengen trebuie văzută din două perspective.
Perspectiva politică, asupra căreia tindem să ne concentrăm, pentru că sunt toate aceste dinamici despre care vorbim și sunt niște decizii politice care se iau în raport cu Spațiul Schengen.
Însă perspectiva tehnic-administrativă este cel puțin la fel de importantă și de regulă nu îi acordăm atenție. Austriecii nu invocă componenta politică (spun că nu au nimic cu România și Bulgaria), ci invocă componenta tehnică. În acest sens, de ani de zile auzim că România a făcut tot ce trebuia, că nu există probleme, toate celelalte state europene spun asta, de vreme ce nu au o problemă cu aderarea României la Spațiul Schengen din perspectivă tehnică și politică, însă atunci când ne uităm la funcționalitatea Spațiului Schengen ar trebui să ne concetrăm mai degrabă pe această componentă tehnică.
Ce se întâmplă acum cu controalele la graniță (cazul Germaniei - n. red.), ce s-a întâmplat în perioada pandemiei de COVID-19, ceea ce a reprezentat un test pentru Spațiul Schengen, și au mai fost momente în care s-au înregistrat atentate, aspect ce aduce în atenție tema terorismului transfrontalier, în care apare idea de frontieră în asociere cu securitatea. Deci sunt contexte de acest fel care țin în esență de securitate și care sunt de naturi diferite și poate că din ce în ce mai frecvente, care ridică semne de întrebare cu privire la Spațiul Schengen.
Însă trebuie să avem în vedere că Spațiul Schengen a fost gândit pentru vremuri bune, pentru vremuri normale, și oarecum aspirațional: ne dorim o Europă în care să avem încredere unii în alții, în care ne protejăm reciproc, iar dacă prinzi un terorist în Berlin îl prinzi pentru toată Europa, pentru că poate să circule ori să comunice cu alții.
Deci e gândit pentru o viziune pe termen lung și este implementat acum. Din acest punct de vedere, cred că Spațiul Schengen are sens și e bine să rămănă în vigoare. Dar de la început a fost vorba de o abordare fexibilă: dacă este nevoie, pot fi uzitate instrumente ce restrâng din libertatea de mișcare, dar nu se pune la îndoială neapărat principiul ce stă la baza Spațiului Schengen.
CITEȘTE ȘI:
Germania anunță instituirea controalelor la frontieră. Reacția UE: Măsurile trebuie să rămână „excepționale”.
Ce vedem în cazul Germaniei este o nunanță de exagerare: lumea se teme că unele guverne și partide aflate la guvernare, sub auspiciile Spațiului Schengen, se folosesc de aceste instrumente ce permit niște restricții, fără ca acestea să fie de fapt justificate, situație în care mai multe state ar putea aplica asemenea măsuri ce ar anula bunele intenții ce stau la baza Spațiului Schengen.
Dar și aici vorbim de niște aspecte politice interne și e mai degrabă o chestiune ce trebuie abordată politic între statele membre la nivel de Comisie Europeană și Consiliul European.
Dar nu trebuie să exagerăm, nevoia și utilitatea Spațiului Schengen nu sunt puse la îndoială. Dacă ar fi așa, România nu ar trebui să-și mai dorească aderarea, dar noi știm care sunt beneficiile, mai ales de natură economică, dincolo de libertatea de mișcare”, a declarat analistul politic Goerge Jiglău pentru monitorulcj.ro
Spaţiul Schengen este zona de liberă circulaţie a Uniunii Europene care include majoritatea celor 27 de state membre ale UE. La sfârşitul lunii martie a acestui an România, alături de Bulgaria, a aderat la această zonă parţial - doar cu frontierele aeriene şi maritime din cauza lipsei unanimităţii în Consiliul UE, iar o decizie privind eliminarea controalelor la frontierele terestre încă este aşteptată.
Citiți monitorulcj.ro și pe Google News
Foto: Depositphotos.com
CITEȘTE ȘI:
