Politică
Proiectul UDMR de autonomie a Ţinutului Secuiesc, lansat oficial la Cluj
UDMR a prezentat astăzi, oficial, la Cluj proiectul autonomiei Ţinutului secuiesc. Proiectul se va afla în dezbatere cu socitatea civilă după care va intra în Parlament. Proiectul este o adaptare a unui statut din Tirolul de Sud.
Kelemen Hunor a subliniat că proiectul a fost gândit în limitele statului unitar român și că UDMR nu se gândește la separatism. Potrivit lui Kelemen Hunor acesta „constituie un act politic, constituțional și legitim“.
„Este un act constituțional și legitim. De ce acum? Pentru că urmează o nouă Constituție și o nouă regândire regională a țării“. Kelemen Hunor a mai spus că UDMR nu se gândeşte la separatism sau la independență. „Nu ne-am propus și nici nu o să propunem așa ceva. Vrem o regiune și vom păstra județele Harghita, Covasna și Mureș. Vrem o descentralizare puternică. Va fi bilingvism în aceste județe“, a declarat Kelemen Hunor.
În ceea ce priveşte justiţia, Kelemen Hunor a precizat că va fi un raport proporțional.
Liderul UDMR a mai subliniat că nu este vorba despre un proiect guvernamental. „Nu este un proiect guvernamental, nu am discutat cu partenerii din alianță, nici cu cei din opoziție și nici cu partidele din Parlamentul European“.
Organele regiunii sunt: consiliul regional și executivul regional. Consiliul regional este compus din 77 de membri aleși prin vot universal și direct pe teritoriul Ținutului Secuiesc. Alegerile se vor desfășura separat pentru reprezentanții fiecărei comunităţi naţionale, componența consiliului trebuind să corespundă proporției acestora pe baza ultimului recensământ. Consiliul regional exercită competenţele normative atribuite regiunii, precum şi alte atribuţii care îi sunt conferite prin Constituţie, prezentul statut şi lege.
Documentul prezentat de Kelemen Hunor menţionează că Executivul regional își are sediul în municipiul Sfântu Gheorghe şi este compus din preşedintele regiunii, care prezidează Executivul, și dintr-un număr de vicepreşedinţi conform deciziei Consiliului regional.
„Preşedintele, vicepreşedinţii sunt aleşi de Consiliul regional dintre membrii săi, cu un scrutin secret şi majoritate absolută. Compunerea Executivului regional trebuie să fie conformă cu proporţia comunităţilor naţionale reprezentate în Consiliul regional. Preşedintele alege unul dintre vicepreşedinţi care îl înlocuieşte în caz de urgenţă sau de împiedicare de exercitare a atribuţiilor sale. Preşedintele regiunii este președintele Executivului regional și reprezintă regiunea. El participă la şedinţele Guvernului României la care sunt tratate probleme ce privesc regiunea şi conduce serviciile publice deconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte organe ale administraţiei publice centrale de nivel regional din Ţinutul Secuiesc“, se precizează în proiect.
De asemenea, proiectul de autonomie a Ţinutului Secuiesc prevede că Executivul regional trebuie să fie consultat „despre instituirea şi reglementarea serviciilor naţionale de comunicaţii şi transport în care este interesat direct“.
De asemenea, proiectul UDMR de autonomie a Ţinutului Secuiesc, prezentat oficial joi, prevede că drumurile, autostrăzile, căile ferate şi apeductele de interes exclusiv regional, care sunt determinate prin normele de aplicare a statutului Ţinutului Secuiesc, „constituie patrimoniul inalienabil al regiunii“.
