Politică

EXCLUSIV: Cynthia Curt: „Nu am cerut un nou mandat. Probabil s-a dorit să se asigure o continuitate la CNI”

Fostul președinte al Consiliului Naţional de Integritate, clujeanca Cynthia Curt, spune că nu a cerut să fie nominalizată pentru un nou mandat, dar că nici nu a fost susținută.

Votul dat zilele trecute, în plenul Senatului, în ceea ce priveşte şefia Consiliului Naţional de Integritate (CNI) a demonstrat că există mulţi parlamentari- de la putere şi din opoziţie deopotrivă- care se tem de ANI.

Votul a demonstrat că nu se doreşte continuitate în ceea ce priveşte lupta împotriva corupţiei din România. Fostul preşedinte al CNI, Cynthia Curt, subliniază, într-un interviu acordat Monitorului de Cluj, că votul a fost unul politic.

Reporter: – V-aţi dorit încă un mandat la CNI?

Cynthia Curt: – Nu am cerut să fiu nominalizată pentru un nou mandat, grupul PDL din Senat, probabil având în vedere experienţa mea profesională, felul în care mi-am dus la îndeplinire mandatul, probabil că a considerat necesar să se asigure o continuitate în CNI, pentru că orice forţă politică responsabilă din România este direct interesată ca aceste instituţii să fie apreciate în sens pozitiv pe MCV.

A fost propunerea grupului PDL din Senat.

Dacă este să mă refer la lege, procedura de numire a membrilor CNI este prevăzută de Legea 144 din 2007, republicată, care spune că Senatul numeşte CNI şi că acesta este format dintr-un număr de membri desemnaţi după cum urmează: şi aici este Articolul 35 din lege unde se arată că practic fiecare categorie de persoane care poate fi supusă controlului ANI are un reprezentant în acest Consiliu. Consiliul nu este o instituţie de sine stătătoare, ci un organism reprezentativ.

– V-aţi fi dorit să continuaţi munca începută acum patru ani la CNI?

– Cred că background-ul meu meu profesional îmi susţine pe deplin această candidatură, nu fără sacrificii personale, trebuie să recunosc. Pentru că ne-am lovit frecvent de presiuni venite din exterior deoarece pentru anumite categorii de persoane activitatea realizată de ANI nu e una confortabilă, la fel ca şi în cazul celorlalte instituţii angajate în lupta anticorupţie din România.

– Cum s-a votat în plen propunerea PDL? Democrat liberalii v-au susţinut?

– Nu vreau să comentez acest aspect, vreau să mă refer la chestiuni care ţin doar de legalitate. Astfel, legea spune, referitor la grupurile parlamentare din Senat, că fiecare grup îşi desemnează în mod liber un reprezentant pe criteriile pe care le consideră oportune. Atâta timp cât Comisia juridică a emis un raport favorabil înseamnă că am îndeplinit condiţiile prevăzute de lege pentru a fi desemnată în cadrul Consiliului. 

Senatul nu poate să emită, pe lege, un vot de oportunitate. Senatul poate să respingă o propunere a unui grup parlamentar în condiţiile în care există impedimente de legalitate. Dar, în condiţiile în care nu există, şi avem avizul favorabil al Comisiei juridice, Senatul nu poate să împiedice un grup parlamentar să aibă reprezentatul pe care şi-l doreşte. Deci, din punctul meu de vedere votul dat de Senat este unul la limita legii. Şi eminamente politic, aşa cum am mai spus.

– Sunt parlamentari care pun piedici ANI?

– Într-adevăr au fost foarte multe situaţii când Agenţia ne-a sesizat faptul că există iniţiative de modificare a cadrului legal, fără consultarea Agenţiei cu atât mai mult cu cât toate rapoartele MCV recomandă ca modificarea acestuia să fie făcută numai cu consultarea ANI.

Cât valorează timpul pierdut la CNI?

– Care este indemnizaţia la CNI?

– Am văzut ce s-a scris în presă, şi anume că ne întristează faptul că pierdem indemnizaţia de la CNI. Aş vrea să precizez că este 1% din indemnizaţia preşedintelui agenţiei, ceea ce la început însemna undeva la 80 de lei, iar în ultima perioadă a fost de 90 de lei.

Deci, este o muncă voluntară cu care ne mândrim însă, pentru că avem de ce.

Activitatea la CNI în mandatul 2010-2014

Reporter: – Cum era reflectată activitatea CNI la data preluării de către dumneavoastră a mandatului de preşedinte, adică în 2010?

Cynthia Curt: – Ceea ce e important să subliniez este că echipa CNI a dus la îndeplinire acest mandat cu mult profesionalism, fapt care e redat de rapoartele Comisiei Europene care realizează verificarea şi monitorizarea pe justiție a României. La data la care am preluat mandatul de preşedinte al CNI activitatea CNI era reflectată în sens negativ, în rapoartele pe ţară pe MCV.

Astfel, Raportul Tehnic pe MCV din iulie 2010 spunea că CNI nu a fost în măsură să acţioneze ca o interfaţă între ANI şi mediul politic, nu a fost în măsură să acţioneze ca un scut în faţa influenţelor politice exercitate asupra ANI. De asemenea, în raportul intermediar MCV din 23 martie 2010, rolul CNI ca organ de control al ANI - se afirmă - că nu a fost exercitat în mod eficient.

Astfel că principala noastră provocare a fost de a asigura îndeplinirea rolului de garant al independenţei agenţiei, în sensul de a acţiona ca o interfaţa împotriva oricărei presiuni externe, şi cu respectarea în acelaşi timp a independenţei operaţionale a ANI. Pentru că din păcate activitatea CNI anterior mandatului nostru a fost criticată de rapoartele MCV.

– Cum s-a reflectat activitatea CNI la sfârşitul mandatului?

– Cred că cel mai obiectiv barometru şi cea mai fidelă oglindă sunt rapoartele MCV. Am sa citez din Rapotrul MCV din 22 ianuarie 2014 care menţionează că în ceea ce priveşte CNI, acesta şi-a dovedit valoarea de organism de supraveghere capabil să explice mandatul ANI şi să intervină public atunci cand este necesar. În Raportul Tehnic din 22 ianuarie 2014 se arată că în decursul anului 2013 când ANI s-a confruntat cu atacuri uneori puternice din partea politicienilor şi mass-media, consiliul a continuat să sprijine ANI. Acest lucru s-a înâtmplat în special în cazurile în care Parlamentul a contestat hotărârile instanţelor privind deciziile ANI. Consiliul s-a pronunţat, de asemenea, în favoarea majorării bugetului ANI.

Şi în 2012 Raportul Tehnic MCV evidenţiază, de asemenea, faptul că acest consiliu a dovedit că poate acţiona pentru apărarea independenţei agenţiei. Cred că felul în care noi ne-am dus la îndeplinire mandatul este reflectat la modul cel mai obiectiv de rapoartele de ţară.

Principalele noastre provocări, de-a lungul exercitării madatului nostru s-au referit la îndeplinirea rolului de garant al independenţei ANI, la eficientizarea comunicării şi întărirea relaţiilor de încredere între CNI şi ANI, având în vedere experienţa mandatului trecut, continuarea monitorizării activităţii ANI şi susţinerea independenței operaționale a agenţiei. Consiliul s-a adresat de fiecare dată atât guvernului, cât şi Parlamentului să aprobe în bugetul ANI resursele financiare pentru desfăşurarea şi îmbunătăţirea activităţii agenţiei.

De asemenea, consiliul a analizat şi aprobat rapoartele trimestriale şi anuale emise de către ANI, rapoartele de audit, extern al managementului agenţiei. De asemenea, aş puncta şi urmărirea obiectivă a implementării obiectivelor CNI în ce priveşte strategia naţională anticorupţie 2012 – 2015.