Politică

INTERVIU Monica Macovei, la Cluj-Napoca: „E timpul să terminăm cu tranziția și să schimbăm clasa politică”

Aflată în vizită de lucru la Cluj-Napoca, Monica Macovei a vorbit cu Monitorul de Cluj despre starea României la 25 de ani de la revoluție, rezultatul alegerilor prezidențiale și continuarea proiectului său politic.

„Îi acord credit lui Iohannis, dar îl urmăresc cu atenție”

Reporter: Cum ați întâmpinat rezultatele alegerilor din toamnă?

Monica Macovei: Este foarte bine pentru România că Victor Ponta nu a câștigat, pentru că ar fi menținut la putere toată această rețea de crimă organizată numită PSD. Exista și riscul dictaturii, pentru că atunci când ai și o majoritate în parlament, și guvern și președenție, te poți trezi într-o dictatură. Iar în cazul PSD-ului și al lui Ponta era vorba de stăpâni care fură de pe moșie. Eu dau șanse și credit președintelui Iohannis, dar în același timp urmăresc cu mare atenție ceea ce se întâmplă, mai ales în legătură cu cele zece principii pe care le-a asumat între cele două tururi, în urma scrisorii pe care i-am trimis-o. Eu l-am sunat înainte, i-am spus ce cuprinde și a fost de acord.

R: Credeți că semnarea, sau respingerea așa numitei legi „Big Brother”, care a trecut de curând prin Senat și este în prezent criticată vehement, va fi un prim test pentru noul președinte?

M.M.: Sigur, dacă această lege este intruzivă în ceea ce privește viața privată. Fie că este vorba de corespondență, fie că e comunicare electronică, e necesar un mandat pentru a pătrunde în sfera vieții private.

R: Alina Gorghiu: vi se pare o soluție fericită pentru șefia PNL?

M.M.: Îi doresc succes doamnei Gorghiu, și voi urmări ca PNL să facă toate eforturile pentru a pune în aplicare cele zece puncte pe care Iohannis le-a acceptat între turul unu și doi.

„Sunt chestiuni care nu țin de stânga sau dreapta, ci de normalitate”

R: Având în vedere că ați avut alegători atât din zona electoratului de dreapta, cât și de stânga, ne puteți spune cum va arăta doctrina partidului pe care îl veți înființa?

M.M.: Sigur că da. Lucrurile acestea sunt foarte clare și vin în continuarea obiectivelor și programului meu politic din campania electorală. Țin la chestiuni de bază, precum libertatea economică. Fără așa ceva, nu există o societate liberă și puternică. Dar mă gândesc la ce e nevoie în România: ne trebuie autostăzi, școli fără veceuri în curte, copii care să nu mergă kilometri pe jos ca să învețe...sunt chestiuni care nu țin de stânga sau dreapta, ci de normalitate. Și aici sunt zone în care statul trebuie să intervină.

R: Vă gândiți, așadar,  să nu impuneți atât o ideologie, cât un set de principii sau de obiective comune?

M.M.: Da, obiective pentru oameni, care să le facă viața mai bună. Sigur că te uiți și la mijloace, și ele pot fi catalogate de stânga sau de dreapta.  Bineînțeles că nu trebuie să dăm asistență socială celui care a obținut un certificat fals. Dăm cui are nevoie în mod real. În România, doctrinele sunt în mare parte vorbe, iar faptele sunt despre bani.

R: Care va fi raportul dintre asociația și partidul pe care le înființați?

M.M.: Se vor sprijini reciproc. De asemenea, asociația va avea în anumite domenii și putere de control asupra partidului. De exemplu, va avea de spus un cuvânt hotărâtor în ceea ce privește anumite persoane. Oamenii din teritoriu vor ști mult mai bine despre persoana X, care vrea să intre în partid, cine este, de unde vine și ce poate face.

R: Cât de democratic va fi acest partid-alternativă?

M.M.: Asociația se va auto-organiza în cercuri profesionale: unii sunt interesați de proiecte locale, alții de mediu, sau de proiecte naționale. Dar eu sunt pentru proiectele mici, care se pot face bine și repede, și care ajută la nivel local pe întreaga comunitate.  Oamenii se vor asocia între ei și vor creea grupuri de lucru. La partid vor fi platforme diferite de decizie. Vor fi decizii care se iau de către toți  și decizii luate de reprezentanți.

„Tinerii vor competență la ei acasă”

R: Cu ce va fi diferit acest partid față de celelalte?

M.M.: Avem de 25 de ani pe scena politică aceleași partide care s-au rotit la putere, iar acum au ajuns la osificare, sunt încremenite. Iată, nici unul dintre ele nu a introdus votul electronic. Noul partid va fi altfel, pentru că se adresează în primul rând acelora care sunt dezamăgiți de această clasă politică și nu mai merg la vot de ani de zile. Pe o parte din ei i-am scos acum la vot, dar trebuie să le oferim o platformă organizațională, și proiecte care să le placă. Dar trebuie să dovedim că facem ceea ce spunem. Sunt convinsă că această legătură formată va continua, pentru că ne gândim numai la interesul oamenilor.

R: Va fi un partid al tinerilor?

M.M.: Va fi un partid al prezentului și al viitorului, al unui prezent care se schimbă în fiecare zi. Mizăm și pe oameni cu experiență, dar care înțeleg că trebuie să ne uităm și spre viitor, că România trebuie să se schimbe, și trebuie să vedem încotro mergem. Jumătate din votanții mei sunt tineri, între 18 și 34 de ani. De aceea am zis să-i întrebăm pe ei: „ Ce fel de partid vreți, ce fel de partid veți vota?”.

R: Trebuie să aflăm de la ei care va fi programul țării, ce vor să facă în România în următorii ani, sau cum vor să se poziționeze în plan internațional?

M.M.: Din discuțiile pe care le-am avut cu mulți tineri, am aflat că sunt interesați de un loc de muncă decent în România, vor compentență la ei acasă. Vor servicii de sănătate, vor educație, iar dintre cei care studiază în străinătate,  cei mai mulți vor să se întoarcă să lucreze acasă. Până la urmă nu pretind nimic ieșit din comun.

 „Tranziția a creat o clasă de politicieni corupți”

R: S-a spus în ultima vreme că românii sunt dezbinați și că România trebuie unită. Sunteți de acord cu aceste afirmații?

M.M.: Nu cred că românii sunt dezbinați, dar unii politicieni încearcă să insufle această idee și să-i dezbine. Nu suntem dezbinați, până la urmă vrem aceleași lucruri: să știm că copilul merge la o școală bună, să știm că suntem tratați ca oameni la doctor. Avem și obiective comune și suferim din cauza acelorlași probleme. Dar toate se îndeplinesc construind ceva, nu stând degeabea. Eu nu încurajez statul degeaba.

R: Cum arată cea mai preferabilă formă de guvernământ?

M.M.: Avem nevoie de un stat minim pe umerii oamenilor; nu-ți trebuie mai mult de șase, șapte ministere. Aparatul birocratic trebuie redus. Totul stă pe umerii celor care muncesc, iar povara e inutilă. O administrație redusă, totul informatizat. Fisc-ul ar trebui să aibă tot interesul pentru asta. Toate instutuțiile statului să fie informatizate și în legătură directă unele cu altele. Nu noi, cu fiecare dintre ele. Iar arhitectura guvernământului are nevoie de principii morale, fără de care nu pot fi legitime și nu pot servi libertății oamenilor. Valorile morale sunt baza transformării României, și libertatea noastră se edifică în jurul lor. Există valori veșnice, precum dreptatea, fără de care nu există o societate bine închegată.

R: Ce am câștigat după 25 de ani de la revoluție?

M.M.: Am câștigat libertate, dar am avut parte de o perioadă de tranziție care a fost foarte lungă, plină de schimbări de legislație și alte transformări. Trecerea de la economia de stat la cea de piață, care a implicat trecerea în mâini private a unor bunuri de stat foarte valoroase, s-a făcut  prin fraudă.  Toate acestea la un loc, lipsa unei legislații bună și instituțiile slabe, au creat o clasă politică plină de corupți și lipsită de valori morale. E timpul să terminăm cu tranziția,  prin schimbarea clasei politice.

R: Credeți că un muzeu al comunismului ar îndeplini o funcție pedagogică pentru români?

M.M.: Obiectivul acesta se află și în programul politic cu care m-am înscris în cursa electorală. Generațiile de azi și cele de mâine trebuie să știe ce înseamnă o dictatură, altfel riscă să ajungă în cine știe ce fundătură, că s-o numi comunism, sau altfel.

„Tinerii m-au văzut ca pe un dizident, pentru că am spus lucrurilor pe nume”

R: Având în vedere experiența dumneavoastră politică, v-ați luat măsuri de precauție pentru a evita o eventuală destrămare prematură a partidului? Mă refer și la diviziunile interne, dar și la calitatea profesională a membrilor de partid.

M.M.: În primul rând luăm măsuri pentru a verifica pe cei care intră în partid sau asociație și au drept de vot. În ceea ce privește rebeliunile, cine vrea alte lucruri în afara obiectivelor pentru țară, poate să nu vină de la început. Dacă vine cineva și constatăm că are obiective personale imorale, are să plece.

R: Cum vă explicați simpatia de care vă bucurați din partea generațiilor tinere ?

M.M.: Mă simt foarte bine între tineri. Chiar în ziua votului, mergeam prin secțiile de votare, și mă  întâlneam cu studenți care voiau să ne fotografiem, să vorbim... Observ că rezonăm. Și eu sunt un spirit tânăr, și tot așa am să rămân. Chiar dacă am fost în partid, mulți tineri m-au văzut ca pe un dizident, pentru că întotdeauna am spus lucrurilor pe  nume.