Politică

Parlamentarii readuc în discuţie superimunitatea

Nici o săptămână fără surprize în Parlamentul României: aleşii mai strecoară un proiect care să îi avantajeze pe cei aflaţi în vizorul justiţiei. Un draft care circulă în Parlament le-ar putea aduce acestora, dacă va fi adoptat, o imunitate mai ridicată în faţa anchetelor justiţiei.

Parlamentarii sunt eliminaţi din categoria funcţionarilor publici, potrivit unei prevederi strecurate în Codul de conduită al deputaţilor  şi senatorilor, care urmează să fie adoptat de Parlament.

Nu vor putea fi cercetaţi pentru fapte de curupţie

Momentan menţiunea este la nivel de propunere. Prin scoaterea parlamentarilor din rândul funcţionarilor publici, aceştia nu vor mai putea fi cercetaţi pentru fapte de corupţie care se aplică funcţionarilor publici, cum ar fi abuzul în serviciu, dar şi alte fapte cum ar fi conflictul de interese.

Astfel, potrivit unui draft ajuns în posesia site-ului stiripesurse.ro, în Codul de conduită al deputaţilor şi senatorilor se arată, la articolul 1, alineatul 3, ca "(…) Deputaţii şi senatorii au un statut juridic conferit de Constituţia României şi de prezenta lege, statut diferit de ceilalţi demnitari ai statului, cât şi de funcţionarii publici, neputând fi asimilaţi cu aceştia (…)”.

Marţea neagră

Prima dată când parlamentarii au adus în discuţie acest proiect a fost la sfârşitul lui 2013.

Parlamentarii au votat atunci două proiecte de lege pentru modificarea Codului Penal, în ceea a rămas drept "marţea neagră". Unul dintre aceste proiecte viza controversata "superimunitate" a senatorilor şi deputaţilor, care – dacă s-ar fi aplicat modificările - nu ar mai fi putut fi anchetaţi de DNA. O a doua modificare importantă a Codul Penal urmărea dezincriminarea conflictului de interese, astfel încât un parlamentar care comitea infracţiuni de serviciu să nu mai fie anchetat de DNA.

Modificările la Codul Penal adoptate de Camera Deputaţilor în 10 decembrie 2013 au provocat cel mai mare scandal din justiţie de atunci. Prin una dintre modificări, preşedintele şi parlamentarii au fost scoşi din categoria funcţionarilor publici prevazută în Codul Penal. În aceeaşi zi, Camera a aprobat un proiect de modificare a Codului Penal respins de Senat în octombrie 2012, prin care se schimba articolul privind conflictul de interese, fiind eliminată categoria funcţionarilor publici.

Proiectul de lege a fost introdus pe ordinea de zi suplimentară a Camerei şi a fost votat fără ca raportul comisiei să fie publicat şi fără dezbatere în plen. De altfel, Comisia juridică a întocmit raportul cu o seară înainte, în aceeaşi şedinţă controversată în care a fost adoptat şi proiectul Legii amnistierii.

Ulterior, Curtea Constitutionala a dat încă o lovitură majorităţii parlamentare formată din PSD şi PNL. Judecătorii CCR au decis ca modificările la Codul Penal adoptate de Camera Deputaţilor în 10 decembrie 2013 sunt neconstituţionale.

Şi aleşii clujeni au votat pentru superimunitate

Toţi deputaţii clujeni prezenţi atunci în şedinţă au votat pentru schimbarea definiţiei conflictului de interese, inclusiv un reprezentant al Opoziţiei. În ce priveşte cea de a doua lege care modifică definiţia „Funcţionarului Public“, votul a stat astfel: Aurelia Cristea (PSD)-da, Adrian Gurzău (PDL)- nu, Mircea Irimie (PC)-da, Mate Andras Levente (UDMR) -da, Radu Zlati (PNL) –da, Elena Uioreanu (PNL) -da.

De la vot au lipsit: Steluţa Cătăniciu (PNL), Cornel Itu (PSD), Ioan Moldovan (PC) și Adrian Oros (PNL).

Deputatul PDL pe atunci Adrian Gurzău a spus „nu“ legii care modifică definiţia "Funcţionarului Public" , însă a votat cot la cot cu USL în ce priveşte modificarea definiţiei conflictului de interese. Cel mai probabil, spune el, a fost o „defecţiune tehnică“.

Ce se prevede în Codul Penal:

Articolul 175. Funcţionar public

(1) Funcţionar public, în sensul legii penale, este persoana care, cu titlu permanent sau temporar, cu sau fără o remuneraţie:

a) exercită atribuţii şi responsabilităţi, stabilite în temeiul legii, în scopul realizării prerogativelor puterii legislative, executive sau judecătoreşti;

b) exercită o funcţie de demnitate publică sau o funcţie publică de orice natură;

c) exercită, singură sau împreună cu alte persoane, în cadrul unei regii autonome, al altui operator economic sau al unei persoane juridice cu capital integral sau majoritar de stat, atribuţii legate de realizarea obiectului de activitate al acesteia.