Politică

Parlamentul dezbate moţiunea de cenzură. Ponta către opoziţie: Va veni timpul când veţi vedea că e gravă schimbarea guvernului de procuror

Şedinţa Legislativului în care se dezbate şi votează moţiunea de cenzură iniţiată de PNL împotriva guvernului Victor Ponta a început vineri, la Palatul Parlamentului, în prezenţa a 364 de senatori şi deputaţi, din totalul de 554 parlamentari. Liderul PSD, premierul Victor Ponta, le-a transmis parlamentarilor din opoziţie că nu îi acuză că aşteaptă ca Guvernul să fie schimbat prin acţiunea unui procuror, dar i-a atenţionat că "va veni timpul" când vor înţelege că acest lucru ar fi foarte grav şi un prost precedent pentru democraţie.

"Nu acuz opoziţia de faptul că, nefiind în stare să dea jos Guvernul, aşteaptă ca o altă putere a statului sau un procuror să o facă în locul său. Vreau doar să vă spun un lucru şi mi-e teamă că o să mă citaţi în viitor: dacă dumneavoastră credeţi că este un bun precedent pentru democraţia din România ca un guvern să nu se schimbe în Parlament sau prin alegeri, ci să se schimbe prin voinţa unui procuror cred că este foarte grav, cred că e o mare greşeală şi cred că vă va veni timpul când vă veţi da seama de acest lucru", a spus Ponta parlamentarilor opoziţiei, la dezbaterea moţiunii de cenzură.

Legat strict de textul moţiunii, premierul a arătat că acesta nu se referă la activitatea Guvernului, ci a Parlamentului, care, prin legi care urmează să fie adoptate, va reglementa dreptul la vot în viitor şi va asigura condiţii exercitării fără probleme a acestui drept.

El a amintit totodată că problema alegerilor locale, invocată în moţiune, a fost reglementată recent de către parlamentari prin adoptarea Legii 115/2015, care a abrogat vechea Lege 67/2004.

"Sper că nu cereţi organizarea de alegeri pe vechea lege", a spus Ponta opoziţiei.

Şeful Guvernului a apreciat totodată că, în prezent, nu există o alternativă la actualul Cabinet, iar votul care urmează să fie exprimat la moţiunea de cenzură va arăta că nu există nici o altă majoritate.

El a amintit şi de situaţia de la alegerile prezidenţiale din 2009, câştigate de Traian Băsescu, când şi PNL a acuzat votul din diaspora, arătând însă că "liberalii de schimbă în fiecare zi între ei".

Premierul Ponta a fost întrebat de o jurnalistă dacă va face şi el un gest de onoare ca ministrul demisionar al Transporturilor Ioan Rus şi dacă îşí va demisia, Ponta întrebând iniţial ce a făcut, iar ulterior, după ce i s-a amintit că este cerută urmărirea penală, spunând că nu înţelegea legătura.

Şedinţa este condusă de preşedintele Camerei Deputaţilor Valeriu Zgonea.

La şedinţă participă premierul Victor Ponta şi membrii guvernului său.

Înaintea şedinţei, liderii coaliţiei şi membrii guvernului s-au adunat în biroului preşedintelui Camerei Deputaţilor.

Liderul PSD, premierul Victor Ponta, susţine că are emoţii legate de votul privind moţiunea de cenzură care urmează să fie dezbătută în Parlament.

"Sigur că am emoţii. Este moţiune de cenzură şi sunt prim-ministru al României", a spus Ponta la Parlament.

Parlamentul dezbate, vineri, prima moţiune de cenzură împotriva guvernul Ponta iniţiată după câştigare alegerilor prezidenţiale de către Klaus Iohannis, dar iniţiatorii, liberalii, nu îi dau prea mari şanse de reuşită.

Moţiunea de cenzură inititulată “Victor Ponta - demis pentru exces de putere prin blocarea alegerilor. Dreptul la vot nu e o lozincă!”este semnată de 183 de parlamentari, dintre care 12 de la PSRO şi doi de la grupul democrat-popular, restul fiind deputaţi şi senatori ai PNL.

Pentru a fi adoptată, moţiunea ar trebui să fie votată de 278 de parlamentari, adică jumătate plus unu din numărul aleşilor, iar, în acest momnet, matematic, PNL nu a reuşit să adune aceste voturi.

Practic, coaliţia majoritară care susţine guvernul, formată din PSD, UNPR, PC, PLR, întruneşte 298 de parlamentari, la care s-ar adăuga 17 deputaţi ai minorităţilor naţionale care, de obicei, votează cu puterea.Iar în favoarea moţiunii de cenzură ar fi opoziţia formată din PNL cu 174 de parlamentari, la care s-ar aduna încă 12 parlamentari neafiliaţi care aparţin PSRO lui Mircea Geoană. Mai sunt 14 deputaţi din grupul popular-democrat şi încă 14 parlamentari neafiliaţi care ar putea să se alăture..

UDMR, care numără 25 de parlamentari, a anunţat că nu va vota împotriva moţiuni, dar că unii dintre ei vor vota pentru, iar alţii se vor abţine.

Deci, teoretic, vor fi cel puţin 315 parlamentari împotriva moţiunii de cenzură şi doar maximum 214 pentru moţiune. Rămâne de văzut şi cum va vota UDMR şi câţi aleşi din alte partide s-ar răzgândi să treacă pe baricada susţinătorilor moţiunii.

Co-preşedintele PNL Vasile Blaga a spus că, uitându-se la "matematica parlamentară", ar spune că nu sunt şanse foarte mari ca moţiunea de cenzură să treacă, dar se bazează "pe buna-credinţă faţă de propriul electorat" a unora de la PSD şi UNPR. Liderul deputaţilor PNL Ludovic Orban a spus şi el că PNL negociază punctual cu fiecare parlamentar, pentru a obţine voturile necesare adoptării moţiunii,

Preşedintele UDMR Kelemen Hunor s-a arătat sceptic faţă de şansele moţiunii de cenzură şi a spus că este "exclus" ca voturile lipsă să vină de la parlamentari ai Puterii, el precizând că reprezentanţii UDMR nu vor vota împotrivă, "'probabil că unii vor vota moţiunea, alţii se vor abţine".

Deşi PNL spera ca UNPR să se întoarcă împotriva guvernului, preşedintele UNPR Gabriel Oprea a declarat că este într-o coaliţie de guvernare, este un om serios şi şi-a dat cuvântul că susţine guvernul.

Strategia PSD este ca parlamentarii partidului să fie prezenţi la moţiunea de cenzură depusă, dar să nu voteze, fiind treaba opoziţiei să obţină voturile necesare, a anunţat preşedintele Consiliului Naţional al PSD, Rovana Plumb. Aceeaşi atitudine o va adopta şi UNPR.

Parlamentarii vor avea un timp de 91 de minute pentru a-şi expune punctele de vedere la dezbaterea din plen a moţiunii de cenzură, iar Guvernul va avea o oră la dispoziţie.

Subiectul moţiunea de cenzură este votul prin corespondenţă.

În moţiunea de cenzură se arată că Victor Ponta ar fi vrut să ajungă preşedintele României "prin sabotarea deliberată a românilor din Diaspora" şi că "este timpul să recunoască şi să părăească puterea".

Iniţial, şi PNL şi PSD au cerut autorizaţie pentru organizarea de mitinguri în jurul Parlamentului în ziua în care se dezbate moţiunea, dar au renunţat, întâi PNL şi apoi PSD, motivând că nu vor să perturbe ordinea publică.