Politică

Muzeele clujene refuză comasarea

<p><img class="caption" src="documente/stories/01_ianuarie/25_ziua/muzeul-de-arta.jpg" border="0" alt="Muzeul de Artă Cluj" title="Muzeografii refuză comasarea deoarece, spun ei, ar duce la cheltuieli mai mari şi la ineficienţă din partea angajaţilor, din cauza volumului mai mare de muncă * Foto Radu Pădurean" style="float: left; margin: 2px 5px;" />Cele trei muzee din subordinea CJ Cluj ar putea fi unificate pentru reducerea cheltuielilor, însă reprezentanţii instituţiilor de artă se opun şi susţin că se va întîmpla exact contrariul, adică vor creşte cheltuielile.</p> <p>O propunere a conducerii Consiliului Judeţean (CJ) Cluj de a unifica într-o singură instituţie Muzeul de Artă Cluj, Muzeul Etnografic al Transilvaniei şi Muzeul Memorial „Octavian Goga” din Ciucea stîrneşte nemulţumirea reprezentanţilor muzeelor, care se tem că astfel investiţiile se vor face mai greu iar angajaţii vor avea mai mult de muncă.</p>

La sfîrşitul anului trecut preşedintele CJ Cluj, Alin Tişe, a propus reorganizarea celor 10 unităţi de cultură aflate în subordinea CJ cu scopul reducerii cheltuielilor. Astfel, conform propunerii lui Tişe, trei dintre instituţii ar urma să rămînă organizate în forma actuală. Este vorba despre Filarmonica de Stat „Transilvania”, Teatrul de Păpuşi „Puck” şi Biblioteca Judeţeană „Octavian Goga”. Restul instituţiilor ar urma să fie reorganizate în aşa fel încît să rezulte două structuri importante: Centrul Cultural „Transilvania” Cluj şi Complexul Muzeal Judeţean Cluj. Centrul Cultural „Transilvania” ar urma să fie format din Şcoala Populară de Arte „Tudor Jarda”, Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale, Revista „Tribuna” şi Revista „Muvelodes”. Complexul Muzeal Judeţean ar urma să cuprindă toate cele trei muzee aflate la ora actuală ca entităţi separate în subordinea forului judeţean: Muzeul de Artă Cluj, Muzeul Etnografic al Transilvaniei şi Muzeul Memorial „Octavian Goga” din Ciucea.

Reprezentanţii muzeelor nu doresc unificarea

Cu toate că propunerea de unificare nu a fost concretizată, reprezentanţii muzeelor se opun şi susţin că această idee nu va fi deloc în favoarea instituţiilor de cultură. Potrivit conducerii Muzeului de Artă Cluj reorganizarea va afecta activitatea instituţiilor de cultură. “Reorganizarea muzeelor din subordinea CJ Cluj în formula propusă va afecta grav climatul cultural local şi naţional, va conduce la disfuncţionalităţi organizaţionale şi scăderea performanţelor instituţiilor. Va genera costuri suplimentare, va afecta îndeplinirea misiunii cu care aceste instituţii au fost investite”, subliniază Călin Stegerean, directorul Muzeului de Artă.

Comasarea va aduce cheltuieli în plus

Reprezentanţii muzeelor susţin că va scădea calitatea actului cultural din cauză că muzeografii vor avea mai mult de muncă, iar acest lucru va duce la scăderea profesionalismului. “Încărcarea personalului cu un volum suplimentar de muncă va conduce la ineficienţă, frustrări, rezultate slabe”, spune Călin Stegerean.

Mai mult, situarea Muzeului “Octavian Goga” la distanţă de 80 de km faţă de municipiul Cluj-Napoca care crează costuri suplimentare şi disfuncţii organizaţionale. Conducerea instituţiilor de artă consideră că secţiile ar putea să nu se mai dezvolte din cauză că managementul complexului creat ar putea stabili alte priorităţi.

O falsă idee

În replică, preşedintele CJ, Alin Tişe, e de părere că directorii instituţiilor de cultură încearcă să inducă opiniei publice o falsă idee în privinţa propunerii sale de a reorganiza unităţile pe care aceştia le reprezintă. “Directorii vin în audienţă şi se plâng că au bugete mici, că nu reuşesc să îşi desfăşoare activitatea. Eu le-am explicat că situaţia se poate schimba numai dacă pot fi economisiţi bani. Iar pentru a avea mai mulţi bani nu putem decât să ne gândim la reorganizarea instituţiilor. Adică instituţiile de cultură nu au cum să rămâne fără identitate. De exemplu, Muzeul de Artă rămâne tot Muzeul de Artă, cu aceleaşi colecţii, cu acelaşi patrimoniu. Nu se schimbă nimic în acest sens. Doar pe linie de conducere situaţia se schimbă. Normal că directorii nu sunt de acord şi nici nu vor fi. Pentru că sunt vizate posturile lor. Asta se întâmplă de 20 de ani încoace. Avem structuri importante care nu funcţionează şi nici nu vor funcţiona tocmai pentru că ele au fost păstrate la fel încă din comunism. Dar, pentru că unii directori ţin de funcţii, de privilegiile pe care le au, nu va fi acceptată niciodată o reformă”, a declarat Alin Tişe.