Politică

"Pomenile electorale", pregătite de aleşi la final de mandat

Pe ultima sută de metri, parlamentarii vin cu proiecte care conţin "pomeni electorale". Printre inițiatorii se află și aleși clujeni.

După ce au avut grijă să-şi voteze pensii speciale, aleşii au pregătit pentru ultima sesiune a acestui Parlament o serie de alte legi care ar oferi beneficii unor categorii sociale sau profesionale- de la profesori, personal medical până la indemnizaţii pentru mame sau persoane asistate social.

Proiectele care conţin "pomeni electorale" şi care se află pe masa parlamentarilor, în diferite faze ale procesului, urmează să fie discutate odată cu întoarcerea acestora din vacanţă, pentru ultima sesiune a actualei legislaturi.

Pensii speciale pentru profesori

Senatorii vor începe sesiunea cu un vot privind introducerea pensiilor speciale pentru profesori. Proiectul a trecut deja de etapa dezbaterilor în plen, votul final urmând să fie dat în prima săptămână a sesiunii. Potrivit Raportului dat de comisiile de învăţământ şi de muncă din Senat, proiectul iniţial, care se referea doar la acordarea pensiilor de serviciu pentru personalul didactic din învăţământul preuniversitar, a fost extins la întreg personalul didactic din învăţământ. Astfel, profesorii cu o vechime efectivă de 30 de ani în învăţământ, vor beneficia, la împlinirea vârstei legale de pensionare, de pensie de serviciu în cuantum de 80% din media veniturilor brute realizate în ultimele 12 luni.

Senatorul clujean Cordoș, printre inițatorii “pomenilor”

Senatorul PSD Alexandru Cordoş este iniţiatorul unui proiect de lege, adoptat de Senat şi aflat la comisii la Cameră, potrivit căruia pensionarii şi persoanele cu handicap grav şi cu handicap accentuat pot solicita compensarea în bani a 50% din contravaloarea tichetelor de călătorie pe un an calendaristic. Comisia juridică, Comisia pentru sănătate şi Comisia pentru egalitatea de şanse au avizat favorabil proiectul, care este respins de Guvern, în timp ce Consiliul legislativ a avizat şi el negativ iniţiativa.

A 13-a pensie pentru persoanele cu pensie sub nivelul salariului mediu pe economie

O altă inţiativă aparţine unui grup de 34 de parlamentari de la PSD şi UNPR (partid care a fost absorbit de PMP). Proiectul prevede acordarea anual, la cerere, a celei de-a 13-a pensie pentru persoanele cu o pensie sub nivelul salariului mediu brut pe economie şi care nu realizează alte venituri. Proiectul a fost respins de Senat şi va intra în dezbaterea Camerei Deputaţilor, ca for decizional.

Ajutoare pentru consumul de utilităţi

Autorităţile publice locale ar putea aproba ajutoare pentru energie termică, gaze naturale, energie şi combustibili solizi sau petrolieri persoanelor vulnerabile şi celor aflate în dificultate în sezonul rece, potrivit unui proiect de lege iniţiat de trei parlamentari de la PNL. Proiectul se află la comisii la Camera Deputaţilor, for decizional, însă a fost respins de Senat.

Senatorul PSD Ovidiu Donţu a iniţiat un proiect de lege aflat la comisii la Camera Deputaţilor, fiind adoptat de Senat, potrivit căruia persoanele singure care provin din sistemul de protecţie socială beneficiază de o majorare cu 100% a cuantumului ajutorului social până la împlinirea vârstei de 26 de ani, iar dacă nu au locuinţă, majorarea este de 200%, Potrivit expunerii de motive, de această lege ar urma să beneficieze peste 280.000 de persoane. Comisia pentru drepturile omului a avizat pozitiv iniţiativa, iar Guvernul nu susţine proiectul.

Sporuri pentru diverse funcţii bugetare

Acelaşi senator propune ca persoanele cu funcţii bugetare în sănătate să primească pentru condiţii deosebit de periculoase un spor de 45-48% din salariul de bază, iar pentru asistenţă medicală de urgenţă şi transport sanitar sporul să fie de 60-100% din salariul de bază.

De asemenea, persoanele cu funcţii bugetare în apărare, ordine publică şi siguranţă naţională beneficiază de prime calculate la solda de funcţie/salariul de funcţie/salariul de bază. Persoanele care au locuri de muncă sau operaţiuni deosebit de periculoase primesc un spor de 37-50%, cele cu locuri de muncă în condiţi foarte periculoase – 16-30%, iar cele cu locuri de muncă în condiţii periculoase – până la 16%. Proiectul a fost adoptat de Senat şi se află la comisii la Cameră.

Potrivit unui proiect de lege iniţiat de şase parlamentari PSD, personalul de specialitate din cadrul AEP are acelaşi statut ca personalul din aparatul Parlamentului, adică vor avea o pensie de serviciu în cuantum de 80% din media veniturilor brute realizate în ultimele 12 luni înainte de data pensionării. Soarta proiectului va fi tranşată de Camera Deputaţilor, după ce Senatul l-a respins.

Indemnizaţii pentru creşterea copiilor pentru cei care se întorc la serviciu

De asemenea, mai sunt unele proiecte care au fost depuse în Parlament, dar nu au intrat în procesul legislativ. Printre acestea figurează propunerea ca părinţii care se întorc la serviciu înainte de expirarea concediului de creştere a copilului să beneficieze de 50% din indemnizaţia pentru creşterea copilului. Iniţiatorul, senatorul PSD Alexandru Cordoş, estimează că impactul economic asupra bugetului de stat de 64,5 milioane de lei, iar dacă nu s-ar mai acorda stimulentul de inserţie, suma cheltuită în plus ar fi de 45,5 milioane de lei.

PNL a iniţiat două proiecte de lege prin care adulţii cu handicap grav vor avea venituri egale cu salariul minim pe economie, adulţii cu handicap accentuat 50% din salariul minim, iar adulţii cu handicap mediu în cuantum de 25% din salariul mimin. De asemenea, proiectul de lege prevede actualizarea anuală a cuantumului drepturilor cu indicele creşterii preţurilor şi cu indicele creşterii salariului minim pe economie. Al doilea proiect iniţiat de liberali prevede că aparţinătorii persoanelor adulte cu handicap grav sau accentuat vor fi scutite de plata impozitelor pe clădirile de domiciliu sau pe maşini. În România sunt în jur de 700.000 de persoane adulte cu handicap, potrivit unei statistici publicată de Autoritatea Naţională pentru Persoanele cu Dizabilităţi.

O iniţiativă legislativă depusă la Senat prevede reintroducerea coşului minim de consum lunar pentru o gospodărie de mărime medie (totalitatea cheltuielilor necesare traiului într-o lună prin cumpărarea de produse alimentare, nealimentare şi servicii). Acesta se evaluează trimestrial de Institutul Naţional de Statistică şi Studii Economice, valoarea fiind aprobată prin hotărâre a Guvernului. Impactul bugetar al acestei iniţiative se va regăsi în salariul mimin pe economie, care ar putea creşte în funcţie de valoarea coşului minim. Proiectul de lege, susţinut de 57 de parlamentari de la toate grupurile şi aflat în procedură de urgenţă, este în dezbatere publică pe site-ul Senatului din 5 aprilie.