Politică

Duminică mergem la vot. Câți clujeni sunt așteptați la urne.

Clujenii sunt aşteptaţi duminică la vot penru a-şi alege reprezentanţii în Legislativul României pentru următorii patru ani.

Clujenii își votează duminică reprezentanții în Parlamentul României, după o campanie electorală “leșinată”. În total, pentru patru posturi de senator şi 10 de deputat, în judeţul Cluj candidează 66 de persoane la Senat şi 144 la Camera Deputaţilor.

În judeţul Cluj sunt 656 secţii de votare, din care 181 sunt în municipaiul Cluj-Napoca. La nivelul judeţului sunt aşteptaţi la urne 606.430 de alegători.

Două formaţiuni politice, respinse de BEJ

Formaţiunile care au rămas în competiţie sunt Partidul Social Democrat, Partidul Naţional Liberal, Uniunea Democrată a Maghiarilor din România, Partidul Mişcarea Populară, Partidul Alianţa Liberalilor şi Democraţilor, Partidul România Unită, Partidul Ecologist Român, Partidul Socialist Român, Partidul România Mare, Uniunea Salvaţi România şi Partidul Alianţa Noastră România, la care se adaugă un candidat independent, Vasile Revnic, pentru Camera Deputaţilor.

La Cluj au existat şi două formaţiuni care au fost respinse de BEJ: Partidul "Democraţie Directă România" şi Alianţa Naţională "Alternativa Naţională 2016" (Partidul Forţa Pensionarilor, Partidul Social Democrat al Muncitorilor, Partidul Comunitar din România şi Partidul Comuniştilor).

Formaţiunile rămase în cursă au încercat să ofere alegătorilor o gamă variată de candidaţi, cu diverse profesii şi vârste, dar şi să asigure o reprezentare mai bună a femeilor. Toate formaţiunile au pe liste femei, unele pe locuri considerate eligibile. Cele mai multe femei, câte cinci, sunt pe listele PSD, UDMR, USR, PANR, PER şi PSR. ALDE are patru femei pe listele de candidaţi, iar restul formaţiunilor, câte trei femei - PNL, PRU, PMP şi PRM.

Cel mai tânăr candidat

De asemenea, partidele şi-au înscris pe listele de candidaţi şi persoane născute după revoluţia din 1989. Cele mai multe persoane născute din 1990 încoace sunt pe listele PRU şi PER - câte trei - urmate de UDMR, USR şi PANR, cu câte două astfel de persoane. Restul formaţiunilor au la Cluj candidaţi născuţi înainte de 1990.

Cel mai tânăr candidat din judeţul Cluj este din partea PANR, Maxim Roabeş, de profesie inginer constructor, care s-a născut pe 16 aprilie 1993, la Tiraspol, Republica Moldova. De cealaltă parte, cel mai vârstnic candidat este din partea PSR, Vasile Palade, un pensionar de aproape 80 de ani, fost maistru mecanic, născut pe 2 februarie 1937. Tot pe lista PSR figurează un alt pensionar, de 72 de ani, Giancarlo Bellini, născut la Florenţa (Italia) în 1944.

Veşnic parlamentari

Judeţul Cluj va fi reprezentat în Parlament de patru senatori şi de zece deputaţi, iar formaţiunile considerate cu cele mai mari şanse să obţină cele mai multe mandate în judeţ sunt PNL, PSD şi UDMR. Unii dintre cei care au intrat în cursa pentru Parlament candidează pentru al treilea sau chiar al patrulea mandat. Printre aceştia îi amintim pe senatorul Marius Nicoară şi pe deputatul Cornel Itu.

Pe primul loc din partea PSD, pentru Camera Deputaţilor, se află noul preşedinte al PSD Cluj, Horia Nasra, urmat de deputatul Cornel Itu, de directorul Companiei de Apă Turda, Cristina Burciu, de viceprimarul din Gherla, Iulia Trif şi de primarul comunei Jucu, Dorel Pojar. Pe primul loc la Senat se află consilierul judeţean Vasile Ilea, urmat de preşedintele Organizaţiei de Femei a PSD Câmpia Turzii, Simina Şipoş.

Pe primul loc pentru Camera Deputaţilor, UDMR Cluj l-a desemnat pe preşedintele său, consilierul municipal Csoma Botond, iar pe locul al doilea figurează fostul ministru al Culturii Hegedus Csilla. Pe primul loc pentru Senat, UDMR l-a desemnat pe senatorul Laszlo Attila.

Lista PNL pentru Senat este deschisă de senatorul liberal Marius Nicoară, fost președinte al PNL Cluj, și Călin Tuluc (PDL), consilier județean. Pe următoarele locuri se află președintele CJ Cluj, Alin Tișe (PDL), și consilierul județean Gabriela Gârboan (PNL).

Lista pentru Camera Deputaților este deschisă de Florin Stamatian (PDL), fost prefect de Cluj, urmat deputatul Adrian Oros (PNL). Pe locul III se află bihoreanul Sorin Moldovan, impus de Vasile Blaga, prieten din tinereţe cu tatăl acestuia, afaceristul Petrică Moldovan , iar pe următoarele două locuri considerate eligibile se află vicepreședintele CJ Cluj, Marius Mânzat (PNL), și fostul primar de Turda, Tudor Ștefănie (PDL). Pe următoarele locuri  figurează Irina Munteanu (PNL, Câmpia Turzii), Ovidiu Câmpean (PDL), Mircea Pușcă (PNL) și Radu Zlati (PNL).

Liberalii clujeni speră să obțină cinci locuri în Camera Deputaților și două în Senat.

Printre candidaţii din judeţul Cluj se numără şi cercetătorul Radu Silaghi-Dumitrescu (locul 1 la Senat pe lista ALDE), care are în lucru proiectul sângelui artificial, generalul maior în rezervă Nicolae Roman (pe locul 1 la Senat din partea PRM), fost comandant al Diviziei 4 Gemina, precum şi independentul Vasile Revnic, directorul economic al unei firme, care a reuşit să adune peste 6.400 de semnături pentru înscrierea sa în competiţia electorală. Lista ALDE la Camera deputaţilor este deschisă de Steluţa Cătăniciu.

De asemenea, lista USR la Senat, la alegerile din 11 decembrie, este deschisă de Mihai Goţiu, iar la Camera Deputaţilor de Emanuel Ungureanu.

Care este ordinea partidelor pe buletinul de vot la Cluj

PSD ocupă primul loc pe buletinele de vot în judeţul Cluj pentru alegerile parlamentare din 11 decembrie.

Conform tragerii la sorţi efectuate de BEJ Cluj, PSD ocupă prima poziţie urmat, în ordine, de PNL, ALDE şi de UDMR.

Pentru Senat, în judeţul Cluj candidează 11 partide, iar pentru Camera Deputaţilor aceleaşi 11 partide, la care se adaugă 16 organizaţii ale minorităţilor naţionale şi un candidat independent.

După cele patru partide parlamentare aflate pe primele poziţii pe buletinele de vot urmează, în ordine, PRM, PSR, USR, PMP, PANR, PRU şi PER.

Ce schimbări aduce votul pe liste

Noua lege a alegerilor parlamentare prevede revenirea la scrutinul pe liste de partid, folosit pentru ultima dată la alegerile legislative din 2004. Practic, la alegerile parlamentare din toamnă, românii nu vor mai vota uninominal, ca până acum, ci vor avea în faţă o listă propusă de fiecare partid sau alianţă în parte. Noua legislaţie electorală va duce şi la scăderea numărului de parlamentari. În noul Legislativ vor fi „doar” 466 de senatori şi deputaţi faţă de 588 câţi au fost aleşi în 2012.

Pentru a intra în Parlament, un partid trebuie să atingă un prag electoral, care este de "5% din totalul voturilor valabil exprimate la nivel naţional sau 20% din totalul voturilor valabil exprimate în cel puţin 4 circumscripţii electorale pentru toţi competitorii electorali", se arată la Art. 94 al Legii 208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor.