Politică
Ce rost mai are referendumul lui Iohannis?
Organizarea referendumului pe tema luptei anticorupţie ar însemna cheltuieli mari care nu sunt necesare, dar în acelaşi timp ar fi un exerciţiu democratic, afirmă sociologii şi politicienii.
Deputaţii Adrian oros şi Horia Nasra au păreri împărţite în privinţa organizării refrendumului
Săptămâna trecută, preşedintele Klaus Iohannis a anunţat, în plenul Parlamentului, că va convoca referendumul pentru ca românii să aleagă ce fel de ţară vor să aibă: una puternică şi prosperă sau una slabă şi dispreţuită. Anunţul preşedintelui a venit după ce social democraţii au precizat că vor abroga controversata ordonanţă privind modificarea codurilor penale.
Ce rost mai are referendumul în aceste condiţii? Sociologii consideră că o “răzgândeală” nu ar da bine pentru preşedinte cu atât mai mult cu cât un referendum este şi un exerciţiu democratic. Nu acelaşi lucru susţin şi cei de la putere.
“Răzgândelile” nu dau bine
În opinia sociologului clujean Ioan Hosu, Klaus Iohannis vrea să reafirme angajamentul societăţii româneşti privind lupta anticorupţie.
“Cred că Ioahhnis încearcă să menţină atenţia asupra temei luptei anticorupţie, fiind o temă strategică pentru Cotroceni, pentru că prin semnalul dat de Guvernul Grindeanu, cineva trebuie să continue acest demers. Logica Cotroceniului este- noi coordonăm această problemă. Cred că preşedintele vrea să reafirme prin acest referedum angajamentul societăţii româneşti, în zona aceasta, a luptei anticorupţie. Rămâne de văzut dacă societatea românească va considera că acest angajament justifică costurile. Eeste un exerciţiu asumat pe care acum preşedintele trebuie să îl ducă mai departe. Un pas înapoi ar semăna cu o răzgândeală în stilul lui Tăriceanu”, spune Ioan Hosu.
“Lupta anticorupţie nu este doar o poveste”
Liberalul Adrian Oros atrage atenţia asupra necesităţii referendumului pentru ca lumea să înţeleagă faptul că lupta împotriva corupţiei nu este doar un concept abstract. “În ultimele zile se discută mult de banii care se vor cheltui. Datorită evenimentelor din ultimele săptămâni şi a stării de conflict este bine ca în urma acestui referendum să se ajungă la o anumită concluzie cu care majoritatea populaţiei să cadă de acord. Rămâne de văzut cum va suna întrebarea referendumului. Când va fi formulată,.trebuie să aibă loc dezbateri publice, astfel încât lumea să ştie despre ce e vorba la vot. Cred că e bine să fie o clarificare în ce priveşte lupta împotriva corupţiei, românii trebuie să înţeleagă faptul că lupta anticorupţie nu e doar un termen abstract, o poveste, ci că ea chiar are un impact asupra vieţii noastre. Acest referendum ar da mai multă greutate discuţiei privind lupta împotriva corupţiei”, spune deputatul clujean.
Şi-a pierdut sensul
Reprezentanţii USR din Parlament atrag atenţia asupra toleranţei societăţii româneşti faţă de corupţie. “Referendumul si-a pierdurt sensul în clipa în care se resping ordonanţele. Problema este următoarea: Dacă există un singur “nu suntem de acord cu lupta anticorupţie”, ce facem de acum? Există încă toleranţă la corupţie în societatea românească, din păcate, dar dacă se găseşte o întrebare potrivită ca referendumul să meargă mai departe, să spunem că în felul acesta întărim ideea de luptă anticorupţie. Dacă nu, preşedintele să facă un pas în lateral şi să găsească alte intrsumente cu care să controleze această majoritate toxică”, spune deputatul Emanuel Ungureanu.
Cei de la putere consideră, în schimb că referendumul nu este necesar pentru că legile şi Constituţia sunt suficiente pentru a guverna corect.
“Cred că referendumul nu este cea mai fericită variantă, pentru că fiecare român îşi doreşte ca actul justiţiei să fie profesionist, nu cred că îşi are rostul. Guvernăm ţara în baza unei Constituţii şi a unor legi, iar acestea spun că justiţia este independentă, lucru cu care orice român cred că este de acord”, spune şi deputatul PSD Horia Nasra.
