Politică

Politica este de gen feminin. Doamnele “de fier” ale Clujului şi-au făcut loc într-un domeniu al bărbaţilor.

Au trecut peste prejudecăţi şi au demonstrat că pot administra oraşul, judeţul sau mai mult, au vrut să facă legi. Într-un domeniu dominat de bărbaţi, doamnele din politica de la Cluj au reuşit să îşi impună punctul de vedere.

Unele contestate, altele invidiate femeile care se află la conducerea judeţului, dar şi a ţării au dovedit că au un cuvânt de spus în politică indiferent că vorbim de Consiliul Local, Consiliul Judeţean sau Parlamentul României. Altele în schimb, au fost trase pe linie moartă sau se află acum în vizorul ANI sau al legii.

Primăriţe de o viaţă

Printre doamnele “de fier” ale Clujului se numără primăriţele Minodora Luca (Băişoara) şi Lucia Suciu (Chinteni) care conduc de ani buni de zile comunităţile în care s-au născut. Primăriţa localităţii Băişoara, liberala Minodora Luca este una dintre cele mai longevive în administraţia locală, ea aflându-se la cel de al şaselea mandat. Minodora Luca îşi aminteşte că a candidat pentru primul său mandat “cu credinţă, însă acum totul este artificial, în goana după funcţii”.

“Sunt la al şaselea mandat la primărie si al patrulea mandat în Consiliul Europei unde reprezint România, propusă de Asociaţia Comunelor pe ţară.

Am intrat în politică în 1995, în Partidul Democrat, pentru a ridica comuna. Am zis că voi candida ca să aduc cât mai multe proiecte, am candidat atunci cu multă credinţă, totul a fost real, nu artificilal ca şi acum. Acum oamenii urmăresc mai mult bani, nu realizări.  eu vreau să rămână ceva în urma mea. În tot ce am făcut am pus accent pe şcoală, familie, biserică, iar acum avem foarte multe proiecte, atât în ce priveşte mediul cât şi în ce priveşte infrastructura. Pentru mine satul este familia mea extinsă şi le recomand femeilor să candideze pentru că am demonstrat că avem capacitatea de a face politică şi de a conduce o comunitate”, a spus Minodora Luca.  

O altă primăriţă longevivă este social democrata Lucia Suciu, care se află la cel de-al cincilea mandat la Primăria Chinteni.

“Am intrat în politică în 1994. Am avut o invitaţie în urma alegerilor din vara lui 1994 -fiindcă am fost reprezentantul PSD într-una din secţiile de votare - preşedintele PSD Cluj de la vremea aceea Grigore Zanc a dorit să mă cunoască. Când am ajuns în sediu am avut aceleaşi sentimente ca atunci când ajungi acasă şi am decis să fiu membră a PSD.

Nu mă văd înafara politicii, ar trebui să fie o tragedie ca să renunţ sau să găsesc o altă cale. Sunt foarte mulţi ani de activitate care nu pot şi şterşi, pe de o parte administraţia, pe de alta politica. Sunt la al cinciclea mandat, voi încheia 20 de ani de Primărie. Cred că femeile care intră în politică trebuie să fie ambiţioase şi să încerce să fie cât mai aproape de oameni şi de problemele lor. Funcţiile sunt trecătoare, omenia şi respectul pentru cei din jur rămân în schimb, pentru totdeauna”, spune Lucia Suciu.  

Vocală în Consiliul Local

Clujul este reprezentat în Consiliul Local de patru femei, Mihaela Suciu fiind una dintre acestea. Liberala aflată la primul său mandat în CL este şi preşedinte al Organizaţiei de Femei a PNL Cluj. Deşi a candidat şi la Legislativul României, nu ar renunţa la administraţia locală, fiind de altfel unul dintre puţinii politicieni care iau frecvent pulsul străzii.

“Am intrat în politică pentru că am vrut să îi ajut pe cei de lângă mine, pentru că îmi plac oamenii. Cred şi acum că putem face ceva noi, femeile, în politică. Din păcate suntem într- o conjunctură naţională care nu ne permite multe, dar cred că dacă am fi mai unite, am reuşi să facem mai multe. Din păcate, de exemplu, doar 10% sunt femei în Parlament. Pentru mine nu a fost un target să ajung în Parlament, mi-am asumat atunci candidatura, mi-am demonstrat atunci că pot. Pe măsură ce te maturizezi în politică înţelegi că mai mult poţi să spui şi să faci pentru oameni de aici, de pe plan local. Prefer administraţia locală în faţa Legislativului. Şi cred că la orice vârstă se poate întra în politică pentru că este nevoie de forţe proaspete. Trebuie să le convingem pe doamne că se poate face ceva în politică, pe oameni de fapt trebuie să îi convingem. Cred că românii se trezesc, aţi văzut ce a fost şi la proteste, cred că oamenii îşi dau seama că e nevoie de forţe proaspete în politică. Politica înseamnă şi să te duci la vot, însă din păcate la alegerile parlamentare n-am vazut implicare activă”, spune Mihaela Suciu.

Femeile din Consiliul Judeţean, mai puţin vizibile

În comparaţie cu doamnele din Consiliul Local, cele din forul judeţean, şase la număr, sunt mai puţin vizibile, dar nu neapărat intimidate de bărbaţi. Liberala Mariana Leş este cea mai longevivă în Consiliul Judeţean Cluj.

„Nu m-am simţit niciodată în minoritate, niciodată nu m-am simţit apăsată de faptul că sunt printre atâţia bărbaţi, până la urmă ţine şi de cum te comporţi, de a acţiona, de a te raporta la bărbaţi. Sigur că mai sunt divergenţe pe diverse proiecte, dar nu am avut probleme. Nu vreau să merg către Legislativ, oricând aş fi pusă să aleg aş alege tot administraţie. Le recomand femeilor să intre în politică cât mai multe şi să fie viteze, curajoase, determinate şi solidare pentru că din păcate este o problemă că nu au solidaritatea pe care o au bărbaţii. Nu e o chestiune feministă, dar cred că orice femeie se poate descurca la fel de bine ca un bărbat în politică sau mai bine”, spune Mariana Leş.   

Boboc în Camera Deputaţilor

Cristina Burciu este unul dintre bobocii Camerei Deputaţilor care însă, deocamdată cel puţin, nu s-a făcut remarcată prin ceva deosebit în Legislativ. Aceasta precizează că a ales un partid de stânga pentru că „politica trebuie făcută pentru oameni”.

„În calitate de reprezentant al Partidului Social Democrat, dar și din postura de femeie și mamă, cred că politica trebuie făcută pentru oameni, iar motivul pentru care am aderat la un partid de stânga este pentru că am dorit să fac ceva pentru comunitatea unde trăiesc iar activitatea mea politică s-a concentrat întotdeauna în jurul oamenilor și comunității. Sunt multe lucruri pe care putem și trebuie să le îmbunătățim, să le schimbăm.

Politica de stânga înseamnă mai mult decât protecţie socială. Înseamnă în primul rând progres, înseamnă creștere economică și dezvoltare durabilă a societăţii, înseamnă locuri de muncă și inovaţie, educaţie, sănătate, cultură. șanse egale pentru toţi. Am intrat în campania electorală  pentru obținerea acestei  funcții de deputat în Parlamentul României cu gândul la oameni iar obiectivul meu general este acela de a crește calitatea vieții oamenilor prin proiectele legislative pe care le voi iniția și le voi susține. Angajamentul meu este de a schimba în bine comunitatea și am convingerea că acționând împreună cu oamenii, voi găsi cele mai bune soluții”, spune Cristina Burciu.

“Certate cu legea” sau “trase pe linie moartă”

Unele dintre femeile din politica de la Cluj au reuşit să se remarce şi prin altceva decât prin activitatea în partid. Cea care are cele mai mari probleme este Anna Horvath, viceprimăriţa Clujului. Aceasta rămâne sub control judiciar și nu își va putea relua, deocamdată, activitatea în cadrul Primăriei, au decis recent judecătorii Curții de Apel Cluj. Horvath se află sub control judiciar încă din luna octombrie 2016. Procurorii DNA o acuză de trafic de influență, după ce și-ar fi folosit influența pe lângă funcționari publici din cadrul Primăriei pentru urgentarea avizării unui proiect imobiliar în care un om de afaceri avea interese economice. De asemenea, aceasta este suspectată de Agenţia Naţională pentru Integritate (ANI) de conflict de interese. Din acest motiv, a fost sesizată Direcția Națională Anticorupție (DNA) Serviciul Teritorial Cluj.

Şi situaţia Steluţei Cătăniciu este delicată. Ieri, ANI a cerut, din nou, vacantarea mandatului acesteia.

Parlamentara nu are voie să ocupe o funcţie sau o demnitate publică, aleasă sau numită, pe o perioadă de trei ani începând cu data de 24 noiembrie 2015. Motivul: Curtea Supremă a decis definitiv că Steluţa Cătăniciu s-a aflat în conflict de interese în perioada ocupării funcţiei de consilier local la Cluj-Napoca (2008-2012), deoarece a acordat asistenţă juridică unei firme aflate în litigiu cu municipalitatea. Aceeaşi decizie o luase anterior, în 2013, şi Curtea de Apel Cluj.

Steluţa Cătăniciu a contestat decizia definitivă a Curţii Supreme, printr-o cale extraordinară de atac, contestaţie în anulare, care nu suspendă însă efectele sentinţei. 

O altă doamnă care acum nu mai face politică, deşi a fost foarte vizibilă pentru mulţi ani este Aurelia Cristea. Aceasta a fost trasă pe linie moartă încă de anul trecut, când a fost scoasă din cursa pentru locale şi înlocuită cu Octavian Buzoianu, “pedepsită” pentru că a incomodat PSD cu legea antifumat. Recent, Cristea şi a dat demisia din PSD, pentru că nu a mai putut “gira grupul infracţional din fruntea partidului”.