Politică
Cât de critici sunt românii cu clasa politică. 85% cred că Parlamentul este instituţia unde conflictul de interese este cel mai răspândit.
Agenţia Natională de Integritate (ANI) şi Institutul pentru Politici Publice (IPP) au dat publicității primele rezultate din cadrul inițiativei privind Identificarea timpurie și prevenirea conflictelor de interese din administrația locală din România –primul sondaj de opinie național privind percepțiile românilor asupra conflictelor de interese.
Cât de critici sunt românii cu clasa politică
Sondajul de opinie indică o percepție publică mai degrabă critică la adresa clasei politice cu privire la situația curentă, corupția fiind principala problemă cu care se confruntă țara noastră (72%), în timp ce disponibilitatea de a sesiza un conflict de interese rămâne relativ scăzută, în condițiile în care aproape 40% dintre respondenți spun că nu ar sesiza un conflict de interese către instituțiile abilitate, pentru că nu ar ajuta cu nimic (32%) sau le-ar crea probleme (31%).
Doar 53% dintre respondenți ar transmite mai departe
86% dintre persoanele chestionate susțin că nu ar vota pentru un primar cercetat pentru conflict de interese, în timp ce 43% susțin că persoana care se află într-un conflict de interese ar trebui demisă din funcție, iar 36% consideră că pentru același lucru persoana ar trebui trimisă în judecată. Doar 11% spun că, în această situație, persoana ar trebui să fie sancționată administrativ.
Dacă ar cunoaște un caz de conflict de interese, 53% dintre respondenți susțin că ar comunica despre el persoanei sau instituției abilitate. Dintre aceștia, 48% s-ar adresa ANI sau DNA și tot 48% s-ar adresa conducerii instituției. Dintre cei care nu ar sesiza cazul nimănui, spun că nu ar face acest lucru pentru că nu ar ajuta la nimic (32%), pentru că acest lucru le-ar crea probleme (31%) sau pentru că nu este responsabilitatea lor (22%).
Aproape două treimi dintre respondenți consideră că cele mai frecvente cazuri de conflicte de interese sunt întâlnite în rândul instituțiilor de la nivel central (guvern, parlament, ministere, agenții), iar aproape o treime cred că fenomenul este mai răspândit în rândul instituțiilor locale (primării, consilii locale, consilii județene).
Principalele instiuţii cu probleme
Dintre instituțiile evaluate nominal în cadrul cercetării, cele în rândul cărora conflictul de interese este cel mai răspândit, în opinia respondenților, sunt: Parlamentul (86%), Guvernul (85%) și Primăriile (78%). La capătul clasamentului se află școlile (34%), Biserica (37%) și mediul privat (40%).
55% dintre respondenți spun că au auzit de Agenția Națională de Integritate. Dintre aceștia, 50% au o părere bună sau foarte bună despre activitatea ANI, iar 34% au multă sau foarte multă încredere în această instituție. 67% dintre cei care au auzit de ANI consideră că atât activitățile de educare și prevenire a conflictului de interese, cât și sancționarea conflictului de interese sunt la fel de importante, iar ANI ar trebui să acorde importanță amândurora.
Adrian Moraru, directorul IPP, a menționat faptul că “una dintre cele mai sensibile zone în care se manifestă conflictul de interese este reprezentată de achizițiile publice, iar proiectul derulat de IPP în parteneriat cu ANI își propune să aducă o abordare nouă în ceea ce privește lupta anticorupție în România, printr-o mai mare atenție acordată întăririi capacității administrative a sistemului de integritate, prin identificarea timpurie a ariilor de risc și prevenire a conflictelor de interese printr-o serie de instrumente dezvoltate de cei doi parteneri și instituționalizate ca proceduri interne de lucru la nivelul Agenției”.
