Politică

129 de ONG-uri cer să nu se promulge Legea pentru combaterea spălării banilor

Asociaţiile şi fundaţiile care au adresat solicitarea preşedintelui Klaus Iohannis sunt din mai multe oraşe din ţară printre care şi Cluj-Napoca.

129 de ONG-uri au semnat o scrisoare prin care îi cer lui Klaus Iohannis să nu promulge proiectul de lege pentru combaterea spălării banilor şi să-l retrimită la Parlament pentru a reexamina prevederile privind activitatea asociaţiilor, dar şi să ceară opinie din partea Comisiei de la Veneţia.

„Parlamentul României a adoptat în data de 24 octombrie 2018 proiectul de Lege pentru prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, în ciuda criticilor vehemente ale societăţii civile la adresa unor articole considerate abuzive şi neconforme cu Directiva Europeană privind spălarea banilor, pe care o transpune. Cele 129 organizaţii semnatare, vă adresăm cererea de a nu promulga proiectul de lege menţionat, în forma actuală, şi vă solicităm să sesizaţi Comisia de la Veneţia pentru a obţine o opinie în acest sens. Nu contestăm necesitatea acestei legi, ci faptul că în textul ei au fost introduse prevederi care nu răspund unor probleme de fond, însă vor conduce la blocarea activităţii asociaţiilor şi fundaţiilor şi altor persoane juridice fără scop patrimonial din România”, se arată într-un comunicat de presă transmis de Centrul de Resurse pentru participare publică.

Potrivit sursei citate, în scrisoarea transmisă se arată, în principal, la următoarele prevederi: includerea asociaţiilor şi fundaţiilor între „entităţile raportoare” care intră sub incidenţa legii, cu obligaţii similare cu cele ale instituţiilor de credit, instituţiilor financiare, administratorilor de fonduri; traducerea eronată, în cazul asociaţiilor şi fundaţiilor, a termenului „beneficiary owner”, din Directivă, prin termenul de „beneficiar real” definit în proiectul de lege ca incluzând „persoanele fizice sau, în cazul în care acestea nu au fost identificate, categoria de persoane fizice în al căror interes principal asociaţia sau fundaţia a fost înfiinţată sau funcţionează”; introducerea de obligaţii, pentru asociaţii şi fundaţii, de raportare a beneficiarilor reali, aşa cum sunt definiţi de proiectul de lege, către instituţiile statului (Ministerul Justiţiei), dar şi către terţe părţi.

„În ceea ce priveşte consecinţele practice ale legii asupra asociaţiilor şi fundaţiilor, estimăm că legea va conduce în final la blocarea activităţii multor organizaţii neguvernamentale, cele mai afectate urmând a fi organizaţiile care lucrează în domeniul social. Estimăm de asemenea reducerea drastică a numărului de cetăţeni care apelează la serviciile organizaţiilor neguvernamentale precum şi investiţia masivă de resurse în activităţi administrative, în detrimentul activităţilor pe care organizaţiile le desfăşoară în beneficiul comunităţilor pe care le servesc. În final, ne referim la urgenţa adoptării legii, pe care iniţiatorii au susţinut-o, România fiind în procedură de sancţionare din partea Uniunii Europene pentru că nu a transpus directiva la timp în legislaţia naţională. În egală măsură, o transpunere greşită este un risc la fel de mare pentru o viitoare penalizare”, mai spune comunicatul de presă menţionat.

În acest context, semnatarii scrisorii îi cer preşedintelui să nu promulge Legea pentru prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului în această formă şi să retrimită proiectul de lege Parlamentului cu solicitarea de a reexamina prevederile privind activitatea asociaţiilor.

„Să solicitaţi o opinie a Comisiei de la Veneţia, pe marginea modului în care legislativul român a transpus în legislaţia naţională această directivă, într-o manieră care restricţionează dreptul la liberă asociere şi dreptul la viaţă privată”, mai arată sursa citată.

Proiectul legislativ spune că reprezintă „entităţi raportoare” instituţiile de credit şi cele financiare, instituţiile financiare, administratorii de fonduri de pensii private, furnizorii de servicii de jocuri de noroc, auditorii, experţii contabili, persoanele care acordă consultanţă fiscală, notarii, avocaţii, executorii judecătoreşti, agenţii imobiliari, fundaţiile şi asociaţiile, precum şi „alte entităţi care comercializează bunuri sau prestează servicii, în măsura în care efectuează tranzacţii în numerar a căror limită minimă reprezintă echivalentul în lei a 10.000 euro, indiferent dacă tranzacţia se execută printr-o singură operaţiune sau prin mai multe operaţiuni ce par a avea o legătură între ele”.

Proiectul a trecut pe 24 octombrie de Camera Deputaţilor.