Politică
Lipsa centralizării situației refugiaților ne-ar putea costa. Nicu Ștefănuță: „Banii europeni nu pot fi alocați «pe tabel»”
Centralizarea numărului de refugiați ucraineni din România se face în prezent prin tabele realizate la nivelul primăriilor. Acest sistem ar putea ridica probleme mai târziu legat de decontarea din bani europeni a sumelor acordate de Guvern, arată europarlamentarul Nicu Ștefănuță.
Lipsa centralizării situației refugiaților ne-ar putea costa. Nicu Ștefănuță: „Banii europeni nu pot fi alocați «pe tabel»”
Europarlamentarul Nicu Ștefănuță (RENEW/ USR) a tras joi, la Cluj, un semnal de alarmă cu privire la sistemul de centralizare a situației refugiaților în România, arătând că recuperarea din fonduri europene a banilor alocați de Guvern ar putea fi împiedicată de raportările realizate „pe tabel”. Uniunea Europeană alocă 500 de milioane de euro țărilor limitrofe Ucrainei (România, Ungaria, Slovacia și Polonia) pentru acoperirea costurilor legate de cazare, hrană, îmbrăcăminte și alte bunuri pentru refugiați.
„La nivelul județului Cluj, există un protocol semnat de instituții cu societatea civilă. Pentru mine a fost important să văd cum se realizează în Cluj aplicarea acelei hotărâri de guvern în privința ajutorului acordat persoanelor care găzduiesc refugiați. E vorba de cei 20 de lei pentru hrană, de 200 de lei pentru îmbrăcăminte și 130 de lei pentru îmbrăcăminte de vară. Înțeleg că acest ajutor se realizează prin UAT-uri, adică primăriile centralizează datele de la oamenii care declară, pe proprie răspundere, că au 5, 10 refugiați în casă, pe care îi hrănesc și cărora le-au cumpărat haine și alte bunuri.
Problema este că această raportare se face printr-un tabel și declarație pe proprie răspundere, existând riscul abuzurilor, în primul rând, poți declara că ții mai mulți oameni decât ții de fapt, mai ales că nu există o centralizare a numărului de refugiați din județul Cluj. Foarte multe persoane merg cu mașina în vamă și iau familii pe care le aduc acasă, fără să declare instituțiilor. Noi încurajăm ca oamenii să declare aceste lucruri și să declare în mod onest, pentru că este important să avem informații.
Problema pe care o întrevedem este că Uniunea Europeană vine cu un pachet de 500 de milioane de euro pentru țările limitrofe, ceea ce poate ridica o problemă privind actele. Dacă guvernul vrea să deconteze acest ajutor din bani europeni, îmi pot imagina funcționarii Uniunii Europene spunând că nu pot face decontări pe tabel, nu este un act foarte clar. Acest lucru mi se pare o provocare la nivelul statului român și mi-ar plăcea să duc această discuție prin colegii mei la nivelul ministerelor, să se gândească deja să discute cu Comisia Europeană cum se va face decontarea, ca să nu ne trezim că dăm bani doar din pușculița noastră, lucru care ar fi nedrept la nivel european”, a arătat europarlamentarul Nicu Ștefănuță.
17 miliarde de euro, sprijin UE pentru Ucraina în perioada 2014-2021
Din bugetul actual al Uniunii Europene, au fost alocați deja aproximativ 3 milioane de euro către Ucraina, din care 500 de milioane de euro bani pentru arme letale, în premieră în Europa. În exercițiul bugetar anterior, între 2014 și 2021, UE a oferit Ucrainei fonduri în valoare de circa 17 miliarde de euro, a arătat Nicu Ștefănuță.
„La nivelul Parlamentului European sunt raportor al bugetul Uniunii Europene și cu toate că am prins un an deosebit de greu, deosebit de important, pentru că este nevoie de foarte mult ajutor din partea Uniunii Europene nu doar pentru Ucraina, ajutor pe care îl dă de mulți ani, dar e nevoie de ajutor și pentru țările limitrofe: România, Polonia, Slovacia și Ungaria. Uniunea Europeană a dat din fostul ei buget 2014-2021 17 miliarde de euro către Ucraina, iar din actualul buget, a dat deja aproximativ 3 miliarde. Este vorba despre un împrumut de 1,2 miliarde de asistență macroeconomică, foarte necesar și cerut de președintele Zelenski cu insistență, căruia i se adaugă acel ajutor pentru arme letale de 500 de milioane de euro, o chestie istorică la nivelul Uniunii Europene. Este vorba și de 90 de milioane de euro pentru ajutor umanitar de urgență și încă 500 de milioane de euro acordate țărilor limitrofe pentru ajutorul refugiaților. Misiunea mea acum este să înțeleg cum se întâmplă, în fiecare județ, ajutorul dat către refugiați, cum se întâmplă coordonarea acordată de ISU și cum se petrece ajutorul dat de oameni. Să fim sinceri, dacă nu erau acele câteva mii de îngeri, de oameni care s-au dedicat, organizații non-guvernamentale, acum, statul român ar fi fost în colaps, pentru că nu ar fi avut resursele necesare pentru atâtea zeci, sute de mii de refugiați”, a transmis europarlamentarul.
La conferința de presă au participat, alături de Nicu Ștefănuță, deputații USR de Cluj Oana Murariu și Radu Molnar.
Femeile ucrainence se tem de traficul de persoane
Oana Murariu, avocat și deputat de Cluj, a arătat că Legea azilului oferă ucrainenilor drepturi egale cu ale românilor în ceea ce privește asistența medicală, accesul la muncă sau educația. Ea a ridicat totodată problema fricii unor femei din Ucraina vizavi de fenomenul traficului de persoane.
„În prima zi în care am văzut că începe războiul, am luat legislația «la puricat», ca să vedem cum am putea să o îmbunătățim. Avem Legea azilului 122/2006 care, din punctul meu de vedere, este bună, este cuprinzătoare și se dau foarte multe drepturi. Am identificat în această lege acest Mecanism de Protecție Temporară, care a fost activat, dar a durat câteva zile de la izbucnirea conflictului, până la activarea sa. Ce am făcut personal a fost să vorbesc cu vorbesc cu parlamentarii noștri să împingă subiectul, pentru că orice zi contează foarte mult în acest context. Potrivit acestei legi, ucrainenii au dreptul să meargă în școli exact ca și copiii noștri, au dreptul la asistență medicală exact ca și noi, au dreptul să fie angajați în România exact ca și românii. (…)
Am fost și la Inspectoratul General pentru Imigrări, și la Agenția pentru Combaterea Traficului de Persoane, pentru că la Vama Siret și la Vama Sighetu Marmației s-a semnalat faptul că femeile ucrainence, pe bună dreptate, se tem să se urce în mașinile oamenilor de bună credință care vor să le ajute, de frica fenomenului traficului de persoane. În practică, se strângeau mai multe femei să meargă cu o mașină, ca să se protejeze. Am o colaborare foarte bună cu agenția și ceea ce s-a întâmplat a fost să fie activată o comunicare adaptată zilelor noastre, pe rețelele de socializare. Agenția a creat un scurt pachet informațional pentru zonele de graniță”, a declarat Oana Murariu.
„Resursele ONG-urilor sunt pe terminate”
La rândul său, deputatul USR de Cluj Radu Molnar a lăudat eforturile societății civile clujene de a-i sprijini pe refugiați, arătând însă că asociațiile trebuie susținute în continuare și chiar dacă tema refugiaților nu mai este atât de prezentă în discuțiile din spațiul public, ea rămâne de actualitate.
„Statul român se mișcă extraordinar de încet, au dovedit ONG-urile că se pot mișca mai rapid în situații de criză decât statul. (…) Deja au trecut trei săptămâni de la izbucnirea războiului și noi, la Cluj, încă nu avem un centru de refugiați. Mi se pare incredibil, au trecut până acum 2.438 de refugiați prin Cluj-Napoca, care au fost preluați în proporție de 100% de către organizații civice. Primăria încă nu a reușit să facă acest centru de refugiați.
Resursele acestor ONG-uri sunt pe terminate. A fost mult entuziasm la început, lumea a venit cu multe ajutoare, cu bani, cu provizii, dar oamenii implicați bagă bani din buzunarul lor și au nevoie de donații, nu trebuie să lăsăm subiectul să treacă, trebuie să amintim oamenilor că încă e nevoie de ajutor până când se urnește statul român și intervine cu resurse financiare serioase”, a spus Radu Molnar.
Am putea ajunge la 500.000 de refugiați
„Noi facem acum față situației pentru că a venit doar primul val de refugiați, dar dacă ofensivă Odessei, să spunem, se soldează cu un succes al rușilor, vom avea un val fără precedent, vom atinge numere care seamănă cu numerele și Slovacia și Ungaria combinate, vom ajunge la numere de 500.000 de refugiați. Vedem deja că în Polonia sunt aproape 2 milioane de refugiați. Noi am pus toți birourile noastre europarlamentare și parlamentare la dispoziție pentru strângerea de ajutoare, pe care le folosim în două direcții: local, acolo unde știm că există deja refugiați găzduiți și au nevoie de ajutoare imediate, de medicamente, de produse de igienă personală. Pe de altă parte, trimitem, așa cum face întreg partidul, către vămi și mai departe spre Ucraina, prin convoaie umanitare”, a arătat Nicu Ștefănuță.
CITEȘTE ȘI:
