Sănătate
Ce să facem când cineva are convulsii? Paramedic din Cluj: „Nu pune nimic în gura victimei!” Intervenție VIDEO
Un paramedic pe SMURD Cluj ne explică ce trebuie și ce nu trebuie să facem când întâlnim o persoană care are convulsii și ne arată o intervenție la un caz de acest fel cu ambulanța.
Intervenție pe SMURD Cluj. Cum salvăm pe cineva care are convulsii? / Foto: Dr. Paul Oargă - YouTube
Dr. Paul Oargă, medic rezident pe ATI și paramedic pe SMURD Cluj, a filmat o intervenție medicală la o persoană care suferea de convulsii și a explicat ce trebuie făcut în aceste cazuri.
Însă, în prima parte a videoclipului, paramadicul a explicat ce sunt convulsiile.
„Vreau să vorbim despre convulsii. Ele apar ca o activitate anormală de la nivelul creierului. Persoana poate să se comporte foarte ciudat în mediul în care se află, poate să aibă pierderea stării de conștiență, dar nu tot timpul și poate să aibă mișcări din acelea nesistematizate la nivelul întregului corp sau se strânge foarte tare”, a spus dr. Paul Oargă.
De ce apar convulsiile?
El a explicat de ce apar aceste convulsii. Există diverse situații în care factorii de risc sunt anumite medicamente sau droguri, dar ele pot să fie legate și de accidentele vasculare cerebrale ori epilepsie:
„Ele apar ca o cauză, dacă te-ai lovit la cap, dacă ai consumat diverse droguri: MDMA, ecstasy, la ce altceva vă puteți gândi. Accidentele vasculare cerebrale merg cu convulsii sau epilepsia, dar nu putem pune egal între cele două lucruri. Epilepsia este o boală de la nivelul creierului, convulsiile sunt manifestările acesteia. Mai pot să apară din cauza hipoglicemiei, dezechilibrelor hidroelectrolitice. Adică se modifică ionii de calciu, magneziu, sodiu de sânge. Acestea pot să determine convulsii.
Există anumite medicamente, cum ar fi unele antibiotice, scad pragul convulsivant. Adică dacă e să faci convulsii, le faci mai ușor dacă te afli sub anumite tratamente medicamentoase. V-am dat pur și simplu un exemplu, plaja este foarte largă de aceste medicamente (...) Ce mai poate să producă: crize convulsive - sunt infecțiile de la nivelul creierului sau de la nivelul foițelor care învelesc creierul, se numesc meninge. Deci meningită sasu encefalită, care pot fi de origine bacteriană, virală, autoimună. Poate să fie din mai multe cauze”, a mai spus Paul Oargă.
Intervenția SMURD
Medicul rezident a filmat întreaga intervenție medicală, dar a și explicat pașii pe care paramedicii i-au urmat, de la sosire și până la transportarea pacientei la ambulanță, după care la spital:
- „Ce ne interesa în primul rând a fost să vedem dacă este vorba de o traumă sau nu, însă cel mai probabil doamna nu avea niciun fel de marcă traumatică. Prindem o linie venoasă ca să administrăm medicația enti-convulsivantă. Printre primele lucruri pe care le facem este să vedem o saturație. Foarte simplu să pui saturația, pulsoximetru pe degetul mic și să vezi repede care e saturația în sânge, cum stă el cu oxigenarea.
- Ni s-a spus că pacienta anul trecut avusese o encefalită. Putea să fie o recurență a acesteia și astfel ne orientăm puțin diagnosticul. Și după cum vă ziceam, pacienții pot să fie foarte agitați după ce au suferit criza convulsivă. Securizăm foarte bine linia venoasă, nu vrem să pierdem. Este singura modalitate prin care putem să administrăm medicație cu acțiune foarte rapidă.
- În paralel verificăm respirația, verificăm tensiunea arterială, cum circulă sângele prin corp, verificăm pupilele, glicemia. Tocmai ca să ne asigurăm că pacienta este în afara pericolului și să găsim cauza care a dus la convulsie. Auziți respirația zgomotoasă. Pacienții care au starea de conștiență alterată cum este doamna, își pierd reflexele de respirat și se produce obstrucția, ca sforăitul de fapt.
- Trebuie să evaluăm din punct de vedere neurologic pacienta și de asta mai înainte am prins-o de mușchiul trapez, ca să văd dacă răspunde la stimuli dureroși.
- Pacienții comatoși la care nu știm când au mâncat ultima dată îi considerăm cu stomac plin. Cred că cel mai probabil pacienta noastră a avut o masă în ultimele 6-8 ore. Atunci trebuie să îi administrăm medicația care să-i golească cât mai repede stomacul pentru că pacienții comatoși sunt la risc să verse. Dacă varsă și inhalează totul în plămâni se face o pneumonie de aspirație pe care o tratezi foarte greu. Pe lângă efectul anti-convulsivant, medicația pe care o dăm are și rol sedativ, să liniștească pacienta.
- Mai administrăm medicație sedativă pentru transport. Urmează să transportăm pacienta către ambulanță și nu vrem să se agite în timp ce este transportată. Și apoi mergem cu pacienta la spital după ce o să o reevaluăm încă o dată în ambulanță”, a explicat paramedicul.
Ce poți face tu?
Totodată, dr. Paul Oargă ne-a explicat ce putem face noi atunci când vedem o persoană cu convulsii. În primul rând, în momentul în care găsești o persoană care convulsionează trebuie să asiguri mediul din jurul victimei ca aceasta să nu se lovească: „Există masă, scaune, locuri de care se poate lovi, le dai la o parte și susții victima pe cât posibil. Îi pui o pătură sub cap, dar nu o imobilizezi, nu te apuci să faci wrestling cu ea.”
De asemenea, nu trebuie să introducem nimic în gura victimei. Paramedicul spune că există multe persoane care fac acest lucru, deși nu are sens:
„Cel mai important lucru: nu trebuie să introduci nimic în gura victimei. De-alungul practicii mele medicale am întâlnit linguri de lemn, de porțelan, de inox introduse în gura victimei fără nici un sens. Există risc de traumatism la nivelul cavității bucale, la nivelul gurii, la nivelul dinților. Nu introduce nimic în gura victimei, nici degetele. Dacă vrei să deschizi calea aeriană există alte procedee prin care poți să faci asta. Dai capul ușor pe spate, limba nu se poate înghiți.
După criză, victima o să aibă tot timpul o stare confuzivă. Așa era și doamna din videoclip, era foarte agitată, nu ne puteam înțelege cu ea. Din contră, putea să fie la fel de bine somnolentă, să nu răspundă la nici un fel de stimul”, a adăugat Oargă.
CITEȘTE ȘI:
