Sănătate
Cancerul, o boală de sistem. Nadim Al Hajjar, chirurg: „Nimeni nu e scutit de dezvoltarea unui cancer de colon sau rect” Cum îl putem preveni?
Cancerul de colon sau rect poate afecta pe oricine și are diverși factori de risc la care trebuie să fim atenți. De cele mai multe ori, acest tip de cancer este diagnoticat într-o făză avansată, când e extins și în alte părți din organism.
Dr. Nadim Al Hajjar, medic chirurg la Institutul Regional de Gastroenterologie și Hepatologie din Cluj-Napoca / Foto: monitorulcj.ro
Cancerul colorectal este o afecțiune în care celulele canceroase se formează în colon sau în rect și cu care se confruntă din ce în ce mai multă lume, inclusiv tinerii. Ce este îngrijorător la această boală e faptul că de cele mai multe ori e depistată târziu.
Mai multe despre acest subiect ne-a explicat, într-un interviu acordat redacției monitorulcj.ro, dr. prof. Nadim Al Hajjar, medic chirurg la Institutul Regional de Gastroenterologie și Hepatologie Prof. Dr. Octavian Fodor din Cluj.
CITEȘTE ȘI:
Pacienta primului transplant hepatic la Institutul de Gastroenterologie și Hepatologie Cluj, în recuperare rapidă
„Din păcate, de foarte multe ori acest cancer este identificat într-o fază tardivă. E depistat când are deja fie metastaze în ficat sau în alte organe, fie extidere locoregională care de multe ori împiedică un tratament curativ al cancerului și te obligă la o terapie paliativă. Iar rezultatele și impactul asupra pacientului sunt cu totul diferite”, a declarat dr. Nadim Al Hajjar.
Primele semne ale cancerului colorectal și factorii de risc
În cazul cancerului, de foarte multe ori pacientul nu prezintă simptome specifice. Deci nu poți să spui direct că e vorba despre un cancer localizat la colon sau rectal.
„Bolnavul prezintă o simptomatologie nespecifică, precum lipsa apetitului alimentar, incapacități de concentrare, scăderea în greutate, niște simptome comune bolii neoplazice. În cancerul colorectal pot fi lucrurile mai accentuate când apare un sindrom anemic care presupune pierderi oculte de sânge, fără să fie o pierdere evidentă (nu e vorba de hematochezie), ci un sindrom anemic care nu găsește o explicație. Bolnavul nu are o boală hematologică ce poate explica această anemie și atunci te gândești de ce pierde sânge: acest bolnav poate avea o sângerare ocultă printr-un cancer de colon sau rectal. Când vorbim de cancerul de rect, bolnavul poate să prezinte în plus și alte simptome caracteristice: tenesme, senzație falsă de defecație sau eliminarea de produse patologice în scaun. Acestea ridică un semn de întrebare care-l obligă pe medicul curant/de familie să se gândească ce protocol trebuie urmat pentru a găsi un diagnostic pozitiv”, a explicat medicul.
În ceea ce privește factorii de risc în apariția cancerului colorectal, aceștia pot fi:
- boli inflamatorii intestinale (cum e rectocolita ulcerului hemoragic sau boala Crohn)
- alimentația necorespunzătoare și stilul de viață: fastfood, stres cotidian, lipsa unei educații dietetice etc.
- antecedentele heredocolaterale - cei care au mai avut cazuri în familie au un risc mai crescut să dezvolte cancer
„Bolile inflamatorii, precum boala Crohn, pot fi considerate un factor de risc pentru apariția cancerului, însă trebuie să știm că nimeni nu e scutit de dezvoltarea unui cancer de colon sau rect. Din acest motiv, după vârsta de 45 de ani, e recomandat ca fiecare dintre noi la cinci ani de zile să facă o colonoscopie, o gastroscopie… pentru a depista tumorile tubului digestiv într-o fază operabilă”, a mai spus dr. Nadim Al Hajjar.
Cancerul, o boală de sistem
În jur de 4-5 cazuri pe zi sunt operați la institutul de gastroenterologie din Cluj-Napoca de cancer, o boală care a devenit „de sistem”:
„Nu există o zi la noi în institut, unul de profil, să nu se opereze un cancer de rect sau un cancer de colon. E cel puțin un caz, dacă nu 4-5 cazuri pe zi (…) Cancerul este o boală de sistem. Nu mai este o boală de organ. Desigur că tumoarea este localizată la nivelul colonului, dar de foarte puține ori noi putem diagnostica boala în stadiul precoce, când nu există boală de sistem. De foarte multe ori când este diagnosticată este deja o boală care interesează întregul organism și trebuie să privim lucrurile în acest fel și să avem întotdeauna o comunicare corectă între noi, medicii care ne ocupăm de tratamentul bolnavului, pentru a găsi soluția cea adecvată pentru fiecare om în parte.
Protocoalele sunt făcute ca să te încadrezi în ele, dar fiecare protocol trebuie personalizat pentru fiecare bolnav în parte. Nu există doi bolnavi la fel și mereu trebuie să adaptăm protocolul.”
Diagnostic, tratament, pașii care trebuie urmați
Dr. Nadim Al Hajjar a explicat ce pași sunt de urmat atunci când pacientul primește un diagnostic pozitiv. În tot acest proces este foarte importantă comunicarea dintre medic și pacient, dar și comunicarea între medicii care se ocupă de tratament:
„Când vorbim de un tratament curativ, vorbim de o terapie multidisciplinară: medicul de familie ridică suspiciuni asupra simptomatologiei pe care o prezintă bolnavul, crede că ar putea fi vorba de un cancer colorectal. Astfel, el face trimitere pentru investigație. De aici e implicat medicul gastroenterolog, medicul radiolog, anatomopatologul pentru examenul histopatologic, medicul oncolog pentru o terapie neoadjuvanta și, desgiur, medicul chirurg care face «axul tratamentului». Principalul tratament e intervenție chirurgicală.
Mai avem de făcut diagnosticul evolutiv: trebuie să încadrăm boala într-un anumit stadiu preoperator prin explorările imagistice. Dar mereu trebuie să avem o gândire practică, să nu fim prizonierii investigațiilor. Când vine la tine un bolnav trebuie să-i acorzi atenție și să asculți ce-ți spune, să interpretezi tot într-un context corect ca să știi care e următorul pas și spre ce te orientează această anamneză pe care o faci. Anamneza și examenul obiectiv sunt elementele de bază în examinarea clinică a unui pacient.
În cazul cancerului colorectal, prima examinare, în afară de diagnosticul clinic, este endoscopia digestivă-inferioară, care are o mare importanță pentru toți medicii care se ocupă de tratament. Ea îți spune exact la ce distanță de marginea anală este localizată tumoarea, fie la nivelul rectului sau al colonului. Această examinare te ajută pentru biopsia necesară examenului anatomopatologic. Ne ajută pentru obținerea unui examen histopatologic precis care ne poate spune ce fel de tumoare este. Odată cu diagnosticul pozitiv obținut prin examenul anatomopatologic, noi avem obligația să trecem la următoarea etapă: stadiul evolutiv al bolii - adică în ce stadiu o încadrăm. Pentru asta avem nevoie de examen tomograf computerizat torace, abdomen și pelvis.
Toate acestea ne duc la un diagnostic pozitiv, evolutiv și stabilirea conduitei terapeutică. Aici lucrurile diferă. Dacă e vorba de o tumoare de colon care nu are o extensie locală, nici la distanță, nu are metastaze hepatice și avem diagnosticul pozitiv susținut prin anatomiapatologică, atunci tratamentul chirurgical poate fi luat ca prima opțiune. Când e vorba de un bolnav care are metastaze la distanță, lucrurile deja diferă, și abordarea trebuie făcută în cadrul unei comisii multidisciplinare. În cazul cancerului colorectal cu metastaze hepatice/rezecabile chirurgical putem vorbi de un tratament cu viză curativă care să rezolve atât metastazele rezecabile, cât și tumoarea primară, dar și în această situație lucrurile trebuie luate în discuție în cadrul unei comisii ca să vedem dacă pacientul poate beneficia de terapie oncologică înainte de actul chirurgical sau avem opțiunea chirurgicală ca primă opțiune, iar terapia oncologică să aibă loc postoperator”, a relatat medicul.
Tratamente care să ofere pacientului cât mai puțină suferință
Medicina s-a schimbat foarte mult, iar preocupările medicilor din prezent sunt legate de modalitățile prin care pot face suferința pacientului să fie cât se poate de redusă.
„Preocuparea noastră acum, a lumii medicale întregi, e de a oferi fiecărui pacient un tratament eficient, însoțit cu cât mai puțină suferință. Putem face acest lucru prin procedee minim invazive precum chirurgia laparoscopică (capitol la care noi suntem un centru de excelență). Odată ce stăpânești și știi să faci aceste proceduri prin abord laparoscopic nu numai că suferința bolnavului este mult mai mică, dar și perioada de spitalizare e mult mai mică. Iar asta presupune că sunt mai mici și costurile. Dar și din punct de vedere socio-economic impactul e mult mai pozitiv prin faptul că pacientul se reinseră mult mai repede în societate. Agresiunea parietală nu e așa de mare precum e în chirurgia deschisă și capacitatea lui de muncă este ca a unui om normal.
Însă, noi nu trebuie să fim prizonierii procedurii. Să nu înțeleagă lumea că trebuie să faci o procedură laparoscopică/robotică cu orice preț. Întotdeauna trebuie să iei în calcul beneficiile și siguranța pacientului, care trebuie să fie mai presus decât orice alte considerente. Efectuarea unui tratament corect trebuie să fie principiul care guvernează actul medical”, a mai spus medicul chirurg.
Totodată, medicul consideră că e important să fii aproape de pacient „nu numai profesional, dar și cu calitatea umană, cu empatie, iar dialogul medic-pacient să decurgă într-un mod în care să câștigi o încredere reciprocă. Altfel, dacă nu există această colaborare, rezultatele sigur sunt influențate.”
Erorile, parte din actul medical
Întrebat de ce sfat ar oferi tinerilor chirurgi, dr. Nadim Al Hajjar a vorbit despre nevoia continuă de formare profesională și modul în care să te raportezi la un eșec medical:
„Pentru un medic chirurg, cel mai bun sfat pe care-l pot spune e să investească foarte mult în formarea lui, în special în periaoda stagiului de rezidențiat, să participe la manifestările științifice și după aceea, când începe să profeseze, să știe că niciodată nu trebuie să există orgoliu mai presus decât interesul pacientului. Interesul pacientului trebuie să fie un lucru sacru pentru oricare medic, nu numai chirurg.
Și trebuie să realizăm că și erorile, greșelile, incidentele sau accidentele fac parte din actul medical și trebuie să le privești cu responsabilitate, să ai curaj să le recunoști și întotdeauna să le privești din prisma omului bolnav, să le cântărești și să te gândești la rezolvarea lor departe de orgoliul sau teama de a fi expus. Numai cine nu muncește, nu greșește. Profesia de medic este în general solicitantă, dar profesia de medic chirurg cu atât mai mult. Și din păcate mai ai și eșecuri, care nu țin de cât de performant ești, cât de bine ești pregătit sau implicat sufletește în tratamentul bolnavului. Unele eșecuri sunt legate de stadiul bolii, complicații imprevizibile care pot fi cauzate de comorbiditățile existente la un pacient, mai ales când vorbim despre boala neoplazică, de cancer care este apanajul vârstelor înaintate. Întotdeauna eșecurile fac parte din drumul nostru și trebuie să te gândești dacă ai făcut tot ce ai putut. Și dacă ai făcut absolut tot ce ține de tine, când lucrurile crezi că te depășesc, te consulți cu colegii.
Indiferent ce ai face, eșecul te marchează, nu poți să fii chiar așa indiferent, dar nu te poți opri aici. Nu există un medic fără un eșec în viața lui. Tu trebuie să te încăpățânezi întotdeauna ca să fii alături de omul bolnav, să găsești soluții pentru el, să nu renunți când dai de dificultăți și să vezi cu ce-l poți ajuta mai bine. Încăpățânarea științifico-medicală - să cauți soluții pentru fiecare pacient pe care îl ai în grijă - face parte din succesul tău. Dacă renunți, este foarte simplu. Poți să te pui la adăpost la orice lucru neplăcut, dar niciodată nu o să fii un medic bun”, a spus chirurgul.
Citiți monitorulcj.ro și pe Google News
CITEȘTE ȘI:
