Sănătate
Cercetătorii au descoperit în nori bacterii rezistente la antibiotice: „Pot călători pe distanţe lungi”
Bacterii rezistente la antibiotice au fost descoperite chiar şi în nori, călătorind cu ajutorul vântului, uneori pe distanţe foarte lungi, potrivit unui studiu franco-canadian.
Bacterii rezistente la antibiotice au fost descoperite chiar şi în nori, călătorind cu ajutorul vântului, uneori pe distanţe foarte lungi, potrivit unui studiu franco-canadian/ Foto: pixabay.com
Studiul a fost publicat în ediţia din martie a revistei Science of The Total Environment.
„Aceste bacterii trăiesc de obicei pe frunze sau în sol”, a explicat Florent Rossi, autorul principal al studiului, într-un interviu telefonic acordat vineri AFP.
„Am descoperit că (bacteriile) au fost transportate de vânt în atmosferă şi că ele pot călători pe distanţe lungi, şi chiar pot traversa globul la altitudini mari datorită norilor”, a adăugat el.
Pentru a ajunge la aceste concluzii, cercetători de la Universitatea Laval din Quebec şi de la Universitatea Clermont Auvergne au prelevat probe folosind „aspiratoare” de mare viteză din norii care se formează deasupra Puy de Dome, un vulcan latent din centrul Franţei, între septembrie 2019 şi octombrie 2021. La staţia de cercetare atmosferică aflată la 1.465 de metri altitudine, oamenii de ştiinţă au analizat aceste probe în căutarea genelor de rezistenţă la antibiotice.
CITEȘTE ȘI:
Harta Șpăgii în spitalele din România. Unde se situează Clujul în top și unde cer cei mai mulți medici mită
Arcturus, variantă nouă de Covid. „E chestiune de timp până când vom avea cazuri și în România”
Rezultatul - norii au conţinut între 330 şi peste 30.000 de bacterii pe mililitru de apă, pentru o medie de aproximativ 8.000 de bacterii pe mililitru. 29 de subtipuri de gene de rezistenţă la antibiotice au fost identificate în bacterii. Odată cu utilizarea pe scară largă a antibioticelor în sănătate, dar şi în agricultură, acest tip de tulpină reprezintă o „provocare majoră pentru sănătate la nivel global”, potrivit studiului. În mai multe rânduri, autorităţile sanitare mondiale au evidenţiat riscurile asociate acestor bacterii, care fac ca tratamentul anumitor infecţii să fie din ce în ce mai complex.
Cu toate acestea, studiul nu oferă concluzii cu privire la potenţialele efecte asupra sănătăţii ale răspândirii în atmosferă a bacteriilor purtătoare de gene de rezistenţă la antibiotice, estimând că doar 5 până la 50% dintre aceste organisme ar putea fi vii şi potenţial active.
„Atmosfera este foarte stresantă pentru bacterii, iar cele mai multe dintre cele pe care le-am găsit au fost bacterii de mediu”, mai puţin probabil să fie dăunătoare oamenilor, a mai spus Florent Rossi.
„Deci nu aveţi de ce să vă temeţi când mergeţi în ploaie”, a adăugat cercetătorul, adăugând că „nu ştim dacă aceste gene pot fi transmise altor bacterii”.
Citiți monitorulcj.ro și pe Google News
CITEȘTE ȘI:
