Sănătate
Protest. Câte un transplant la 3 zile se face în POD la Cluj! Pacient: „Medicii merită un spital nou”/ Deputat: „Din o scânteie putem avea al doilea Colectiv” VIDEO
Deputatul Emanuel Ungureanu, alături de câțiva pacienți, a protestat în față la ICUTR Cluj, fiindcă institutul încă funcționează într-un pod neautorizat, într-o clădire dărăpănată, în care pacienții sunt puși sub pericol din cauza condițiilor insalubre.
Protest al pacienților la ICUTR Cluj / Foto: monitorulcj.ro
Institutul Clinic de Urologie și Transplant Renal (ICUTR) din Cluj-Napoca are cea mai mare experiență din țară în domeniul transplantului renal, având un volum de 100 de inetervenții anual, potrivit site-ului Ministerului Sănătății.
În cadrul unei conferințe de presă-protest, deputatul USR Emanuel Ungureanu a susținut că doar anul trecut au fost făcute 109 transplanturi renale la ICUTR Cluj, institut care funcționează într-o clădire dărăpănată. Asta înseamnă că circa un transplant se face la 3 trei zile într-un pod, un spațiu neautorizat care pune pacienții în situații de risc.
„Este unul dintre cele mai rușinoase momente din istoria Clujului. Din 1992, aici, în această clădire care stă să cadă pe noi, funcționează mai multe instituții medicale. Într-un pod funcționează Institutul Clinic de Urologie și Transplant Renal, adică locul unde sunt salvate vieți. Au fost salvate mai multe vieți ale unor tineri care stau în spatele meu. Este locul unde din cauza condițiilor insalubre erau să moară unii dintre ei. Este o rușine națională faptul că la Cluj, la 100 de metri de Primărie, avem o instituție medicală care funcționează într-un pod neautorizat. În raportul ISU, pe care o să îl prezint peste 2 săptămâni, la un al doilea protest, o să vedeți că dacă, doamne ferește dintr-o scânteie, din orice motiv, izbucnește un incendiu în podul în care funcționează institutul, vom avea un al doilea Colectiv. O spun public, răspicat. Avem la nici 300 m un teren pregătit ca această instituție medicală să se poată muta, o investiție nu foarte mare, într-un corp de clădire nou”, spune Emanuel Ungureanu.
Pacienții vin în Cluj din toate colțurile țării
Și echipa de control a Ministerului Sănătății a constat în septembrie 2022 că ICUTR Cluj-Napoca funcționează „și în prezent, aşa cum a făcut-o de la momentul înfiinţării în 2002, fără ca în documente să figureze schimbarea de destinaţie a spaţiului, din «pod neamenajat» în secţii de spitalizare cu paturi, fără să dispună de o ieşire în caz de urgenţă (conform legislaţiei în vigoare) şi, fără să aibă autorizaţie/aviz de securitate la incendiu.”
Cu toate acestea, nu s-a schimbat nimic de atunci. Chiar și Centrul Multiorgan a rămas fără finanțare. „Centrul de Transplant Multifuncțional care ar fi trebuit să fie finanțat de PNRR este istorie. S-a terminat. S-a ales să facă metrou de la Sopor până aici, peste «100 de ani», și nu mai are Guvernul bani din PNRR pentru Centrul de Transplant. În condițiile date, fac un apel către ministrul Sănătății, Rafila, către domnul prim-ministru Ciucă, să ia bani din fondul de rezervă și urgent să înceapă construcția unui corp de clădire, a unui singur corp de clădire din cele două care trebuiau să fie edificate din PNRR pentru Centrul de Transplant Multiorgan, în așa fel încât să mutăm urgent doar partea de corp de clădire care ține de Institutul de Transplant într-un prim corp A.
Asta înseamnă o investiție undeva la 40 milioane de euro. Adică ceva ce își poate permite statul român să plătească mâine. E o urgență națională fiindcă aici vin pacienți din toate colțurile țării”, a adăugat deputatul, după care a prezentat pacienții tratați la acest spital, care au participat la protest, care vin din Baia Mare, Sălaj, Bistrița, Aiud, Deva, Tulcea, Vrancea, nu doar din Cluj,
Paciente cu transplanturi reușite, în pericol din cauza infecțiilor
La protest au vorbit și două paciente despre situație lor. Una dintre ele este Nicoleta, o tânără de 19 ani din Alba care a ajuns în comă din cauza unei infecții:
„S-a întâmplat în 30 iulie anul trecut, de la o simplă anemie. Mi-au pus un cateter femural pe picior ca să-mi facă plasmafereză și nu a fost îngrijit cum trebuie, am fost lăsată la dializă. A început să-mi curgă sângele la cateter... după aia s-au întâmplat toate. Am luat în greutate foarte mult, 15 kg…”, ne povestește Nicoleta, o tânără de 19 ani care s-a ales cu o bacterie după transplant. „Totul a pornit de la o bacterie - a intrat în comă, a mers la Alba, și n-am știut câteva zile dacă trăiește sau nu trăiește”, a continuat Ungureanu.
Toate s-au întâmplat în contextul în care Nicoleta a făcut un transplant de rinichi în Cluj, în condiții foarte bune, de la mama sa. „De aici am fost trimisă pe Alba Iulia, să-mi pună cateter în piept, să încep dializa la noi la centru. Pe ATI mi-au făcut un set de analize și am fost descoperită cu infecție - septicemie. Au zis că e de la Cluj și au trimis DSP-ul de pe Alba pe Cluj.”
„A venit un buletin cu dovada că bacteriile sunt de aici. A venit DSP, control, mi-a dat un raport și au spus că așa este. Dacă un medic e învinovățit el va zice că în corpul ăsta nu a avut condiții, nu putea face mai mult. Sus e ceva îngrozitor. Toată structura de lemn e putredă. E mai pune vopsea peste vopsea, dar dedesubt e mucegai și putregai. La cea mai mică scânteie se moare cu zile”, explică parlamentarul.
Un alt caz este cel al Paulei, în vârstă de 41 de ani, care a efectuat un transplant în urmă cu 6 luni și jumătate. Transplantul a decurs bine, însă când a fost infectată cu o bacterie spitalul nu a mai avut condițiile necesare pentru a o trata, așa că a fost transferată la Infecțioase: „Bineînțeles că a fost o bucurie la momentul respectiv când am fost anunțată că fac transplant. (…) După transplant, timp de 6 luni de zile am făcut deja 5 episoade de infecții urinare - 3 cu E. coli și 2 cu Klebsiella pneumoniae și inclusiv infecția cu Clostridium difficile - adică nosocomiale, bacterii din spital. Infecțiile au fost tratate la Spitalul de Boli Infecțioase pentru că nu aveau cum să mă trateze aici. La Infecțioase m-au tratat, a fost ok, dar odată luate aceste bacterii pot recidiva tot timpul, iar pe transplant este foarte periculos fiindcă imunitatea e scăzută, cu antibiotic nu poți, deci de acum înainte nu se știe niciodată”, a relatat Paula.
Întrebată de ce a ales să participe la protest, Paula a spus că își dorește ca cei care sunt pe listele de așteptare să beneficieze de condiții mult mai bune decât ea și medicii să lucreze într-un spațiu bun: „Îmi doresc ca și echipa de medici care lucrează aici, care sunt foarte buni, tot respectul pentru ei, să aibă și ei condițiile necesare ca să poată să lucreze, iar actul medical să aibă un rezultat bun pe termen lung”.
„Medicii trebuie să le promită pacienților în podul ăsta că-i va face bine”
Emanuel Ungureanu a spune că și el a „venit din podul ăsta”, fiindcă în 2002 lucra ca asistent social la ICUTR. Despre foștii săi colegi - medicii, zice că „ei sunt cei care duc greul”, fiindcă fac și gărzi în condiții mizerabile:
„În podul ăsta medicii trebuie să le promită pacienților din spatele meu că-i va face bine. Poate garanta cineva că nu se poate lua o bacterie de aici? Vă spun că nu poate. De asta pacientul semnează 100 de foi în care spune că el răspunde de tot, pentru că nimeni întreg la cap, dacă e medic, nu poate să spună că răspunde de cocina asta. (…) Ei fac gărzile alea non-stop. Doar ei în Cluj fac partea de transplant, care e cu cele mai mari riscuri.”
În România se face transplant renal numai în patru locuri: cele mai multe la Cluj, într-un pod, apoi la București, Iași și Brașov. Emanuel Ungureanu spune că protestele o să continue. Deși în alte părți ale țării se fac spitale, pacienții vin în continuare la Cluj fiindcă aici medicii sunt mai buni.
„Apelul meu a trecut de la zona: am făcut interpelări, am ținut discursuri de la tribuna Parlamentului, am cerut expertize, am vorbit cu presa... de acum înainte, din două în două săptămâni, protest! Chem clujeni, băimăreni, bistrițeni, oameni care au nevoie de această instituție medicală. Care e paradoxul? La Bistrița se face un al doilea spital nou, dar cazurile grave de acolo vin în pod aici. Deci resursa umană de calitate aici nu are cochilia necesară, spitalul necesar. Se fac în alte zone ale țării spitale, dar pacienții sunt îngrijiți aici.”
Citiți monitorulcj.ro și pe Google News
CITEȘTE ȘI:
