Sănătate

INTERVIU Dr. Irina Filipescu: "Vaccinarea constituie încă un subiect extrem de controversat”

Rujeola este o boală a cărei evoluţie se poate complica, necesitând spitalizare şi care poate fi prevenită în totalitate prin vaccinare.

Epidemia de rujeolă s-a declanşat în România în februarie 2016, la zona de limită între judeţul Cluj şi Bistriţa, la o populaţie nomadă, fiind identificată o tulpină asemănătoare cu tulpina care circula în Italia.

Irina Filipescu, medic specialist de boli infecţioase la Spitalul Clinic de Boli Infecţioase Cluj-Napoca şi asistent universitar la UMF Iuliu Haţieganu Cluj-Napoca, la catedra de Boli Infecţioase explică faptul că rujeola este boala eruptivă cu cea mai mare rată de contagiozitate pentru persoanele neimunizate.

Reporter: Epidemia de rujeolă s-a răspândit de la Cluj, mai exact între judeţele Cluj şi Bistriţa. De ce în această zonă şi atât de repede?

Dr. Irina Filipescu: Epidemia de rujeolă care a debutat în 2016 a afectat în special partea de vest a ţării, judeţele Cluj şi Bistriţa având un număr relativ similar de cazuri raportate. Acest fapt se datorează în special prezenţei populaţiei neimunizate, copii care nu au primit vaccinarea specifică ROR (rujeolă-oreion-rubeolă), conform Calendarului Naţional de Vaccinare, cauzele fiind multiple- de la copii care nu au acces la îngrijirea medicală primară şi până la copii nevaccinaţi datorită refuzului părinţilor. Rujeola se transmite pe cale respiratorie şi este boală eruptivă cu cea mai mare rată de contagiozitate (>96%) pentru persoanele neimunizate. Este o boală a cărei evoluţie se poate complica, necesitând spitalizare şi care poate fi prevenită în totalitate prin vaccinare. Vaccinul se efectuează la vârsta de 12-15 luni, ulterior cu un rapel la vârsta de 6-7 ani.

Anul acesta şi gripa a pus probleme. La ce categorii de persoane au fot decesele și de ce nu s-au putut evita?

De la începutul sezonului de supraveghere a gripei şi până în prezent,  la Centrul Naţional de Supraveghere şi Control al Bolilor Transmisibile Clujul a raportat 5 decese datorate gripei. Acestea au fost la persoane preponderent peste vârsta de 65 de ani, persoane cu patologie asociată multiplă şi factori de risc importanţi ca obezitatea, diabetul zaharat, insuficienţă renală, bolile cardiovasculare şi respiratorii (de tip BPOC) preexistente, acestea fiind şi motivele pentru care evoluţia pacienţilor a fost gravă şi cu prognostic infaust, în ciuda tratamentului specific antigripal precum şi a spitalizării în secţia de Terapie Intensivă. Nici una din persoanele decedate nu a fost vaccinată antigripal la începutul sezonului. 

De ce este recomandată vaccinarea în cazul ambelor boli și nu numai ?

Deşi suntem în 2017, iar una din sintagmele preferate în lumea medicală este "evidenced based medicine" sau "medicină bazată pe dovezi", vaccinarea constituie încă un subiect extrem de controversat şi pentru care din păcate dovezile date de supravieţuirea atâtor generaţii sunt insuficiente. Cele mai recente studii arată că speranţa de viaţă a crescut la 78 de ani. Nimeni însă nu ia în calcul faptul că ajungem acolo datorită faptului că vaccinurile ne ajută să depăşim boli care înainte erau letale şi duceau la apariţia multor decese atât în rândul copiilor cât şi a adulţilor.

Exemplele sunt multe, dar poate cel mai cunoscut este cel al tuberculozei. Nu există vârstnic care să nu îşi amintească cum a pierdut pe cineva din pricina "ftiziei". La fel cum îşi amintesc şi de copii morţi din pricina febrei necontrolate în timpul epidemiilor de pojar (rujeola)-puţină lume ştie că rujeola a fost boala eruptivă cu cea mai mare mortalitate în rândul copiilor secole de-a rândul. 

Bunicii noştri au fost vaccinaţi contra variolei. Noi suntem norocoşi pentru că de 30 de ani a fost eradicată. Cu toţii ştim că rabia ( turbarea) este letală iar tetanosul de cele mai multe ori evolueză de asemenea sever şi se soldează cu deces. 

Mai nou aflăm de cazuri severe de gripă şi de decese datorate acesteia.

Tot ce am enumerat mai sus poate fii prevenit prin vaccinare specifică. E adevărat, vaccinurile nu sunt perfecte, pot să nu fie eficiente 100%, pot să prezinte în cazuri extrem de rare efecte adverse. Dar toate studiile care arată creşterea duratei noastre de viaţă şi a standardului de viaţă se fac pentru că datorită vaccinărilor eficiente suntem imuni la boli care altfel ar duce la apariţia altor statistici.