Sănătate
Care sunt cele mai frecvente simptome de COVID-19 la copii? RECORD absolut de infectări în rândul minorilor
Numărul cazurilor de infectare cu coronavirus a copiilor și adolescenților a atins un record absolut în România marți, 18 ianuarie, cu peste 3.300 de cazuri. Care sunt primele simptome care ar putea sugera infecția cu SARS-CoV-2 la copii?
Record de copii infectați cu Covid-19.
Deși numărul cazurilor de infectare cu COVID-19 în cazul copiilor a crescut mult în ultimele zile, atât ministrul Sănătății, cât și medicii pediatri afirmă ca, deocamdată, severitatea cazurilor nu ar trebui să ne îngrijoreze. În cadrul unei dezbateri organizate de Salvați Copiii România, medicii pediatri au prezentat simptomele specifice ale infecției cu Sars-Cov-2 cu care copiii se prezintă la urgențe în valul 5 și recomandările pentru părinți.
România a înregistrat, marți, 3.377 de cazuri noi de COVID-19 la copii și adolescenți, fiind un record absolut de la începutul pandemiei. Cel mai mare număr de cazuri înregistrat la persoane între 0 și 19 ani a fost de 2.388 de infectări, în valul Delta, în 5 octombrie anul trecut. Astfel, 20% din cele 16.760 de noi infectări raportate marți sunt cazurile de la categoriile 0-9 și 10-19 ani. De asemenea, dintre cele 4.705 persoane internate marți, 348 erau minori. În 25 octombrie 2021 s-a înregistrat cel mai mare număr de copii internați – 515, care reprezentau 2,5% din totalul pacienților.
Care sunt simptomele COVID-19 la copii, în valul 5?
Medicul pediatru Anca Drăgănescu, de la Institutul de Boli Infecțioase „Matei Balș”, a relevat cele mai frecvente simptome ale COVID-19 în valul 5: „Febra înaltă, durere în gat, tuse, componenta laringiană a tusei, latratoare, adică ragușeala și manifestări digestive, de tipul vărsăturilor sau scaunelor modificate și inapetență”, scrie hotnews.ro.
Ca măsuri de prevenție, aceasta recomandă: „Pe lângă cele non-farmacologice, purtarea măștii și distanțarea, vaccinarea de la 5 ani în sus, pentru care e aprobată utilizarea vaccinului ARN-mesager. Majoritatea copiilor fac forme asimptomatice sau ușoare, un număr restrâns face forme medii sau severe, dar nu e de neglijat. Pacienții imunosupresați, cu boli cronice, au indicație pentru vaccinare. Vaccinarea copiilor imunocompetenți aduce un beneficiu prin scăderea poverii bolii, ne-ar aduce un beneficiu, în ceea ce privește scăderea unui număr de spitalizări și o protecție indirectă, în apariția noilor variante de boală și ar proteja pe cei din familii care pot fi predispuși, au un grad de risc pentru o formă severă de afecțiune COVID-19. Riscul de apariție a unui caz secundar în familie e de 19% la Omicron, comparativ cu 8%, în cazul variantei Delta”.
Febră și vărsături la copiii mici
Medicul Mihai Craiu atrage atenția că, în cazul copiilor mici, COVID-19 poate debuta cu simptome digestive.
„Aș semnala faptul ca la copiii foarte mici putem să ne păcălim, pentru că poate să înceapă ca o gastroenterita acută, cei mai mulți au venit cu febra și vărsături, nu au venit cu boala respiratorie în prim plan”.
Ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, afirmă că nu ne confruntăm cu o explozie a cazurilor de COVID-19 la copii.
„Nu ne confruntăm cu o explozie a cazurilor care blochează spitalele și secțiile ATI în cazul copiilor. Cred că trebuie să fim cu toții responsabili. Repet acest lucru, nu menținem școlile deschise cu orice preț, dar trebuie să fim conștienți că școala online duce la consecințe foarte serioase asupra evoluției acestor copii.”
Medicul Alexandru Ulici, managerul Spitalului „Grigore Alexandrescu”, susține la rândul său că deocamdată, cazurile la copii nu trebuie „să ne îngrijoreze”. De asemenea, medicul Mihai Gafencu de la Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii „Louis Țurcanu” Timișoara afirmă că au crescut cazurile de copii care s-au prezentat la urgențe, dar paturile secției ATI au rămas în general goale.
Ne putem aștepta la creșterea numărului pacienților minori
Pe de altă parte, medicul Mihai Craiu arată să secția de urgență este plină la Institutul Național pentru Sănătatea Mamei și Copilului „Alessandrescu-Rusescu” din București: „Suntem plini la noi la urgențe, cifrele de azi-noapte - din 100 de teste rapide, un sfert au fost pozitive pentru Sars-Cov-2, suntem plini, asta e realitatea momentului de acum”.
Medicul a prezentat un grafic al infectărilor din SUA care arată că, în era Omicron, numărul pacienților pediatrici a crescut foarte mult ceea ce ar însemna că și în cazul României trebuie să ne așteptăm la același lucru.
„În SUA, unde știm că raportările sunt riguroase, din cei diagnosticați recent, copii, aproape un milion copii cazuri noi au fost în ultimele două săptămâni. Asta înseamnă că acolo unde școlile funcționează fără testare și fără respectarea normelor, e posibil să vedem și la noi o creștere spectaculoasă. Nu severitatea e problema. Dar mă gândesc la ceea ce o să vedem peste o lună când o să apară sindroamele de inflamație multi-sistemică”, a adăugat el.
Doctorul Craiu sfătuiește părinții să se adreseze întâi medicului de familie, care cunoaște istoricul copilului, pentru că „formele cele mai ușoare, care au un pic de febră și muci în nas pot fi cu siguranță tratate și acasă, la copilul școlar și preșcolarul mare, nu sugari”.
„Liber” la vaccinarea copiilor între 5-11 ani
Platforma de programare pentru vaccinarea împotriva COVID-19 a copiilor între 5 și 11 ani a fost deschisă deja, iar din 26 ianuarie, va începe vaccinarea propriu-zisă.
Programările se pot realiza doar în centrele de vaccinare dedicate acestora, regăsite în platformă cu denumirea P_Ped. Vaccinarea anti-COVID se poate realiza și fără programare, prin prezentare directă în centrele de vaccinare dedicate copiilor, din Cluj-Napoca și celelalte orașe din județul Cluj.
O treime dintre părinţii din mediul rural spun că şcolile nu asigură deloc măşti
Jumătate dintre profesori şi părinţi sunt de acord cu interzicerea folosirii măştilor textile la şcoală doar dacă se vor asigura măşti medicinale gratuite, potrivit unui sondaj al World Vision România realizat în prima săptămână a lunii ianuarie în mediul rural.
Mai mult de o treime dintre părinţii din mediul rural chestionaţi au spus că şcoala nu asigură deloc măşti şi sunt nevoiţi să le cumpere ei copiilor. Legat de suma pe care o cheltuiesc pentru măşti, aproape jumătate dintre părinţi au răspuns că între 30 şi peste 50 de lei pe lună. Un procent de 12% au spus că dau mai mult de 50 de lei, pentru că au mai mulţi copii. Unul din zece părinţi a menţionat că a cumpărat măşti textile la un moment dat şi le folosesc pe acelea. Un procent de 9% alocă în jur de 10-20 de lei, chiar dacă au mai mulţi copii, pentru că uneori mai folosesc masca şi două zile la rând. Una din cinci familii respondente are venituri sub 1.000 de lei pe lună.
Deşi 59% dintre părinţi şi 65% dintre profesori cred că şcolile nu ar trebui închise în valul cinci al pandemiei, intenţia de vaccinare împotriva COVID-19 în mediul rural rămâne în continuare mică. Astfel, 70% dintre părinţi nu şi-au imunizat copiii mai mari de 12 ani, 20% se mai gândesc şi doar 10% răspund că au copiii imunizaţi. Legat de intenţia de vaccinare pentru copiii cu vârsta între 5 şi 11 ani atunci când acest lucru ar fi posibil, 70% nu ar face acest lucru, 20% se mai gândesc şi doar 10% i-ar lăsa să se imunizeze.
CITEȘTE ȘI:
