Sănătate
Războiul din Ucraina are un impact nevăzut asupra multor oameni. Ce sfaturi dau medicii pentru a trece cât mai ușor peste această perioadă (P)
Tema războiului este un subiect care generează anxietate în rândul populației?
Alina Apopii, psiholog clinician Spitalul Medicover Cluj: Această perioadă de criză din Ucraina ne poate influența starea de bine și procesarea emoțiilor, în special a celor negative (anxietate, furie, deprimare) care pot acapara semnificativ mintea noastră. Atenția multor oameni este concentrată asupra știrilor negative, iar evenimentele prezentate sunt memorate și reactualizate ușor, devenind astfel și subiecte de discuție în comunicarea cu cei apropiați. La nivel cognitiv începem să construim scenarii catastrofice cu privire la cum va arăta viitorul și devenim foarte sensibili la stimuli negativi și neutri, interpretați ca pericole. Acestea sunt premise pentru dezvoltarea anxietății. În astfel de situații se pot vedea cu ușurință la oameni decizii pe care le iau pentru a-și satisface nevoile care privesc siguranța propriei persoane.
În ce mod se răsfrânge această teamă asupra omului de rând?
În general, mintea umană nu tolerează ușor incertitudinea și nesiguranța care planează asupra evenimentelor actuale, astfel că procesăm teama într-un mod mai intens și mai frecvent, iar aceasta poate lua forma anxietății. Anxietatea se manifestă la nivel afectiv prin stări de neputință, neajutorare, încredere mai scăzută în propria persoană și în ceilalți, nemulțumire.
La nivel comportamental poate apărea tendința de retragere din activități cotidiene, precauție, randament cotidian mai scăzut.
La nivel psihofiziologic, corpul reacționează (“când mintea suferă, corpul țipă”- vorba unei replici dintr-un film celebru) prin stări neplăcute (neliniște, încordare, tensiune, modificări ale somnului (insomnie sau stare de somnolență accentuată), oboseală, copleșire, palpitații, dureri de cap sau migrene, stare generală de rău. Și gândurile noastre negative se pot amplifica, generând intensificarea consecințelor nesănătoase, precum emoții puternice sau comportamente disproporționate.
Cât de tare pot lua amploare grijile și anxietatea provocate de acest conflict?
Atunci când apar manifestări în legătură cu aspectele descrise mai sus, iar acestea afectează randamentul nostru în domeniile importante ale vieții (domeniul personal, familial, social, profesional) putem spune că ne confruntăm cu o problemă, un blocaj emoțional. În funcție de intensitate și durata manifestărilor neplăcute putem vorbi de probleme emoționale precum anxietate: de nivel ușor, moderat sau sever.
Sunt multe diferențe individuale în ceea ce privește răspunsul nostru la situații dificile.
Exprimarea furie sau agresivitatea sunt exemple ale reacției de luptă, în vreme ce izolarea socială, vizionarea excesivă a televizorului, comportamente de consum de substanțe nocive sau de jocuri (de noroc, pe internet etc.) reprezintă câteva exemple de reacții de ,,fugă".
Există și o a treia reacție, cea de ,,înghețare", caracterizată prin lipsa reacțiilor fizice sau psihice, prin sentimentul de neajutorare, de neputință sau chiar prin simptome depresive.
Ce înseamnă somatizarea acestor emoții tradusă în corpul omenesc?
Somatizarea apare atunci când o persoană se confruntă cu suferințe, disfuncții, dureri fără ca aceasta să poată fi diagnosticată cu o afecțiune medicală. În acest caz unele persoane pot simți că medicii și cei apropiați nu cred acuzele fizice, lucru care provoacă un nivel ridicat de stres emoțional care afectează foarte mult viață cotidiană, în mod deosebit relațiile interpersonale. Principalul simptom al somatizarii este legat de trăirile și reacțiile resimțite în legătură cu acuzele fizice (de exemplu: dureri, probleme gastrointestinale, dificultăți în procesul de respirație). Persoana simte un nivel ridicat al anxietății și îngrijorărilor cu privire la o potențială boală pe care medicii nu reușesc să o descopere, ceea ce poate duce la ipohondrie, tocmai pentru că senzațiile fizice sunt semne sigure de boală chiar dacă nu există dovezi medicale. Teama că activitatea fizică este periculoasă (intensificând senzațiile fizice), nevoia de și mai multe controale și investigații medicale reprezintă tot un nivel ridicat al anxietății. Toate acestea implică un consum important de resurse personale (materiale, fizice, de efort și timp).
Cum ne putem proteja sau ce recomandări aveți pentru oameni pentru a trece cât mai ușor de această perioadă?
Următoarele recomandări sunt doar câteva opțiuni care țin de responsabilitatea fiecăruia de cum poate fi trăită viața în alte condiții decât cele cu care suntem obisnuiți:
- Adoptăm un stil de viață sănătos, echilibrat cu program de somn, alimentație, sport.
- Avem grijă de relațiile interpersonale: suntem atenți la comunicarea cu cei apropiați, mai ales cu persoanele cu probleme de sănătate, în vârstă sau cu copiii.
- Ne aducem contribuția în comunitate prin donații, implicare în proiecte de prim ajutor.
- Ne stabilim un program rezonabil și selectăm sursele de informație pentru a rămâne la curent cu ce se întâmplă, fără a exagera cu urmărirea știrilor.
- Ne păstrăm și cultivăm speranța, ne rugăm pentru noi și pentru ceilalți, privim natura cum se transformă, păsările cum cântă și cum natura își urmează cursul natural, indiferent ce se întâmplă.
- Participăm la ședinte / grupuri de suport / cluburi de lectură / workshopuri / cursuri pentru: a învăța strategii de relaxare, de acordare a primului ajutor, de planificare eficientă a timpului și de setare a unor scopuri și obiective realiste, de dezvoltare a asertivității și a diversificării relațiilor sociale.
- Ne dezvoltăm noi aptitudini și hobby-uri prin redescoperirea și valorificarea unor pasiuni mai vechi.
- Participăm la evenimentele organizate în apropierea noastră: lansări de carte, târguri, concerte, piese de teatru etc.
- Citim sau recitim lecturi care ne-au influențat o stare de bine.
Care este momentul potrivit în care o persoană trebuie să se adreseze unui specialist în cazul în care nu mai poate gestiona de unul singur amploarea emoțiilor?
Asociația Americană de Psihologie sugerează luarea în considerare a psihoterapiei atunci când:
· Îți este afectată semnificativ viața sau un domeniu al vieții;
· Problema ta ți-a afectat negativ munca, școala, relațiile;
· Te gândești zilnic la problema ta, minim o oră/zi;
· Problema îți provoacă rușine și te face să te izolezi de ceilalți;
· Problema a determinat scăderea calității vieții.
Mai multe detalii despre adresabilitatea ajutorului de specialitate: https://www.medicover.ro/spital-cluj/
CITEȘTE ȘI:
