Social
Studiul unui profesor de la Babeș-Bolyai: Iarbă necosită, la umbră 28,87 grade. Iarbă cosită, expusă la soare 60,6 grade
Tibor Hartel, profesor la Facultatea de Știința și Ingineria Mediului a Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, a analizat temperatura solului din curtea instituției și atrage atenția asupra felului în care se întrețin spațiile verzi, mai ales cele din marile aglomerații urbane.
„Solul este ecosistem. Solul fertil înseamnă biomasă moartă, bacterii, ciuperci, nevertebrate, diferitele plante și alte condiții abiotice (apă, temperatură etc.) care trebuie să fie optime pentru ca solul ca ecosistem să poată funcționa (organismele prin care solul există în identitatea eco-sistemică pe care o are, au limitele lor de toleranță). Dacă întrerupem alimentarea cu material organic (prin îndepărtarea excesivă a biomasei, ba prin cosit, ba prin supra-pășunat sau alte căi), dacă expunem acest ecosistem (solul) la radiații solare directe și puternice și la călduri extreme din ce în ce mai frecvente (în contextul în care solul nu a evoluat în astfel de condiții extreme, extremele care tind să fie normalitatea au fost excepții în trecut), dacă facem totul ca fiecare picătură de apă să fie drenată, nu este de mirare că distrugem solul. Distrugând solul, nu mai avem suport pentru vegetație și deci nu vom avea suport pentru acea identitate a naturii (urbane și nu numai) cu care suntem obișnuiți și despre care credem că este dată și niciodată nu se va distruge”, explică specialistul pe pagina sa de Facebook.
Concret, el a măsurat temperatura în trei locații din curtea facultății unde predă, iar diferența este de peste 30 de grade Celsius.
Acolo unde iarba e necosită și se află la umbră în aproape toată ziua, temperatura la sol era de 28,87 grade, în jurul orei 12. La o adâncime de 2 cm în sol temperatura era de 25,01 grade.
Într-un loc unde iarba era tot necosită, dar unde soarele bate toată ziua, temperatura ajungea la 45,64 de grade la suprafață și 32,69 de grade la 2 cm în sol.
Acolo unde iarba a fost tăiată, iar locul era sub bătaia soarelui, temperatura ajunge la 60,6 grade, iar la o adâncime de 2 cm, temperatura era de 37,79 de grade.
„În spațiile urbane treaba este mai complicată datorită insulei de căldură: acesta înseamnă temperatură ridicată în acele spații urbane în care asfaltul și betonul domină (se încing ziua și emană căldură toată noaptea, nepermițând răcirea naturală, firească pentru sezon), gazele cu efect de seră sunt în cantități mai mari (capcane pentru căldura solară) și vegetația și apele lipsesc (acestea ar atenua prin răcorire, de la 1 grad până la peste 20 de grade. A avea umbră de la un arbore, în apartament de bloc, înseamnă răcoare care se simte pe bune!). Insula de căldură expune oamenii la stres termic. Asta înseamnă mai multe sisteme de condiționare a aerului și asta înseamnă creștere consum electricitate și energie în perioadele caniculare și creșterea emisiilor cu efect de seră. Plus alte aspecte prin care afectează sănătatea umană aceste sisteme. Cei care nu au acces la tehnologie suferă mai mult. Întreținerea vegetației urbane ar trebui să pună accent, de acum încolo, în egală măsură pe contribuțiile multiple directe ale spațiilor verzi la oameni și sol (unde intră și esteticul) dar, important, și pe rolul spațiilor verzi-albastre pentru biodiversitate”, mai spune cercetătorul.
CITEȘTE ȘI:
