Social
Ce facem cu bisericile goale din Cluj? „De ce garduri în loc de porți?" Activiștii propun ca acestea să fie folosite la concerte și expoziții
Bisericile goale trebuie folosite ca centre comunitare pentru a avea o viață socială mai vibrantă în cartiere, fie că aici e vorba de Mărăști, fie că e vorba de Mănăștur, unde simbolul cartierului e închis publicului larg, arată activistul civic Adrian Dohotaru.
Biserica Sf. Petru din Mărăști. Sursă foto Facebook Adrian Dohotaru
„Mă uit la biserici și ca fenomen social. Unele au avut un revival postdecembrist, în special bisericile ortodoxe ori neoprotestante, altele un declin rapid sau mai lent, în speță bisericile greco-catolice si catolice. La unitarieni sau evanghelici declinul în ceea ce privește membri e mai vechi. Ce nu înțeleg la unele parohii, nu toate desigur, e că deși sunt mai goale decât în trecut, de unde încăpățânarea de a le folosi strict ca lăcașe de cult? Ce zic acum se va întâmpla oricum, așa cum s-a întâmplat și în Occident. Nu e condiție obligatorie secularizarea societății și îndepărtarea de religie, căci bisericile se pot reinventa coabitând cu activități laice, nu doar cu cele liturgice. În momentul de față, spațiul public de calitate creat lângă biserică nu comunică deloc cu interiorul, când ar putea fi un soi de antreu. De ce să stai aici in vâjâitul traficului auto? Totuși, câteva minute, înainte de un eveniment sau după un eveniment e altceva”, a scris Dohotaru pe Facebook.
Acesta a dar exemplul Bisericii Sf. Petru din Mărăști.
„Ar împieta atât de tare ca Biserica Sf. Petru din Mărăști, de exemplu, să fie folosită de comunitate pentru expoziții, conferințe, mici concerte, repetiții, ateliere cu copii? Cu fonduri de la Primărie, si de unde se mai pot atrage, fie că sunt de la alte ONG-uri mai mari, fonduri europene sau donatori privați, se pot organiza constant activități în biserică. Nu ar prinde bine bisericii dacă mai poate închiria pentru vreuna dintre corporațiile de la The Office ori împrejur spațiul închis cu lacăt pentru vreun seminar? Nu ar putea fi gândit un program curatorial de filme sociale documentare, de pildă, care să amintească de rolul social al Bisericii? De ce atitudinea asta închistată, de ce garduri în loc de porți?
Aici și UDMR ar putea juca mai bine în Consiliul Local, dincolo de rolul de partid patrimonialist, așa cum a fost etichetat, pe bună dreptate, de politologi. Dar mai ales Primăria, în ansamblu, poate să își joace mai bine rolul de agregator comunitar.
Ceea ce acum nu se întâmplă în centrele comunitare existente ale Primăriei, folosite mai mult ca rente decât ca instituții sociale vibrante de aparatul de partid. După cum si societatea civilă oficială, agreată, poate să aibă un rol în angrenarea municipalității într-un program curatorial coerent la nivel de cartiere, unde oferta culturală și civică e practic inexistentă în afară de câteva filme vechi pe DVD si serbări ale copiilor”, a încheiat Dohotaru.
CITEȘTE ȘI:
