Social
46 de ani de la cutremurul din 1977, care a ucis aproape 1.600 de oameni. Cutremurul s-a simțit și la Cluj
Cutremurul din seara zilei de 4 martie 1977 a șocat întreaga țară și a curmat peste 1.500 de vieți. Cum s-a simțit la Cluj cel mai mare cutremur din istoria recentă a României?
46 de ani de la cutremurul din 1977, care a ucis aproape 1.600 de oameni. FOTO: TVR
Astăzi se împlinesc 46 de ani de la cutremurul din 4 martie 1977, cu o magnitudine de 7,2 grade pe scara Richter, cel mai intes cutremur din istoria recentă a țării.
Cutremurul din 4 martie 1977, produs la ora 21.21, a avut o magnitudine Mw (magnitudine-moment) de 7,4 şi s-a produs la o adâncime de 94 km. Cutremurul a provocat cele mai mari pagube produse de un fenomen natural din istoria României: la nivel naţional 1.578 de persoane şi-au pierdut viaţa (1.424 în Bucureşti) şi 11.321 de persoane au fost rănite (7.598 în Bucureşti). Un număr de 32 de clădiri de înălţime mare sau medie s-au prăbuşit în Capitală, 32.900 de locuinţe au fost grav avariate la nivel naţional, aproximativ 200.000 de oameni fiind direct afectaţi, potrivit comunicatului menţionat.
Cutremurul a fost înregistrat cu o mare acurateţe de staţiile seismice de pe teritoriile ţărilor vecine sau apropiate, dar şi de centrele seismologice aflate la distanţe mari şi foarte mari, precum Serviciul geologic al SUA din Colorado, Centrul seismic european mediteraneean din Strasbourg (Franţa), Institutul de geofizică din Karlsruhe (Germania), Institutul de fizică a Pământului din Moscova, staţiile seismice din RP Chineză ş.a., se menţionează în cartea citată mai sus.
Mii de victime, prinse sub ruine
Puternicul seism din 4 martie 1977 a provocat prăbuşirea sau avarierea gravă a sute de imobile, sub ruinele cărora au fost prinse mii de victime, precum şi avarierea a mii de alte clădiri de locuinţe, unităţi spitaliceşti, şcoli şi instituţii de învăţământ superior, grădiniţe, creşe de copii, cămine internat, aşezăminte culturale, monumente istorice. Cel mai grav afectate au fost municipiul Bucureşti, regiunea de sud şi cea de est a ţării.
Printre imobilele prăbuşite în Bucureşti se numără blocurile de pe bd. Magheru şi bd. Nicolae Bălcescu, blocul de pe strada Colonadelor, blocul aflat lângă hotelul „Lido”, o clădire de pe strada Ion Ghica, un bloc de pe strada Ion Brezoianu, un bloc de pe strada Tudor Arghezi, un bloc de pe strada Hristo Botev, un imobil de pe strada Alexandru Sahia, blocul din strada Moşilor nr. 135, un imobil din strada Galaţi, blocul de la intersecţia bd. Ştefan cel Mare cu strada Lizeanu, un bloc din cartierul Militari. S-a prăbuşit, de asemenea, clădirea nouă a Centrului de calcul aparţinând Ministerului Transporturilor şi Telecomunicaţiilor, din apropiere de Gara de Nord. Tot în Bucureşti, Spitalul Fundeni şi Spitalul de Urgenţă au suferit avarii importante şi a trebuit să fie evacuate. La Spitalul de Urgenţă, unda de şoc a seismului a produs avarii la una dintre structurile de rezistenţă dintr-o aripă a clădirii, ceea ce a determinat evacuarea bolnavilor chiar în noaptea zilei de 4 martie.
În ţară, cele mai afectate judeţe au fost Teleorman, Dolj, Ilfov, Prahova, Iaşi, Vaslui, Buzău, Vrancea. Numeroase clădiri din Buzău, Ploieşti, Craiova, Zimnicea, Alexandria, Focşani, Iaşi, Bârlad, Vaslui şi alte localităţi au suferit avarii grave.
În urma cutremurului din 4 martie 1977, şi-au pierdut viaţa multe personalităţi ale vieţii culturale, artistice şi ştiinţifice, dintre care îi amintim pe: Anatol Emilian Baconsky, Savin Bratu, Alexandru Ivasiuc, Mihai Gafiţa, Mihail Petroveanu, Veronica Porumbacu, Tudor Dumitrescu, Toma Caragiu, Doina Badea, Alexandru Bocăneţ, Eliza Petrăchescu, Liviu Popa, Mihaela Mărăcineanu, fizicienii acad. Florin Ciorăscu şi acad. Paul C. Petrescu ş.a.
Cutremurul la Cluj
La Cluj cutremurul nu s-a simțit atât de puternic precum s-a simțit în sudul țării sau în Moldova. Clujenii însă își amintesc emoțiile prin care au trecut. Majoritatea erau tineri și nu știau ce se întâmplă. Nu știau cum se simte când e cutremur. Apoi au primit veștile, au aflat ce dezastre au fost în restul țării, câți oameni și-au pierdut viața și nu au putut decât să se considere norocoși. Mai mulți clujeni care erau în viață în 1977 își amintesc că au simțit cutremurul, însă acesta nu a provocat pagube în orașul de pe Someș.
Potrivit specialiștilor, Alba Iulia, Cluj-Napoca și Oradea sunt printre cele mai sigure orașe în caz de cutremur. Cu toate acestea, seismele din 13 și 14 februarie cu epicentrul în județul Gorj au fost simțite și la Cluj-Napoca, dar și în mai multe localități din județ.
Citiți monitorulcj.ro și pe Google News
Cum se explică seismele recente din zona Olteniei, resimțite până în Cluj? CITEȘTE AICI.
CITEȘTE ȘI:
