Social

Copiii de azi vor trăi până la 100 de ani. Munca și procesul de pensionare vor fi reinventate, iar educația prelungită

Copiii de azi vor trăi cel mai probabil până la vârsta de 100 de ani, în țările dezvoltate. Ei vor trăi într-o lume schimbată, în care educația va continua pe tot parcursul vieții, iar munca și procesul de pensionare vor fi reinventate.

Copiii de astăzi vor trăi cel mai probabil până la 100 de ani / Foto: depositphotos.com Copiii de astăzi vor trăi cel mai probabil până la 100 de ani / Foto: depositphotos.com

 

 


Copiii de 5 ani de astăzi din țările mai dezvoltate din Europa, SUA și unele părți ale Asiei, vor trăi cel mai probabil până la vârsta de 100 de ani, scrie nationalgeographic.com. Progresele tehnologice le vor schimba viața de zi cu zi, iar educația, locul de muncă și procesul de pensionare vor trebui să fie abordate într-un mod diferit.

 


Anii 80 vor devenii noii 60. Astfel, copiii născuți între anii 2010-2020 vor trebui să își schimbe stilul de viață fundamental față de cel al părinților și bunicilor lor.

Viață în trei etape, făcută pentru o lume care nu mai există

În prezent, viața este concepută ca un proces în trei etape: circa 20 de ani de educație, 45 de ani de muncă și restul anilor sunt încadrați în perioada de pensionare. Astfel, urmând acest model, studenții sunt pregătiți în prima parte din viață pentru muncă, ulterior o mare parte din viață e investită la locul de muncă, iar când ajung la pensionare viața activă, de regulă, dispare.


Însă, dacă speranța de viață crește până la 100 de ani, iar oamenii vor trăi cu zeci de ani mai mult, pensionarea la 65 de ani, spre exemplu, nu mai are atât de mult sens. Ce vor face cu restul vieții, până la 100 de ani? Andrew Scott, coautor al cărții „The 100-Year Life”, consideră că această viață în trei etape este făcută pentru o lume care nu mai există. Deja din ziua de azi vedem că mulți tineri amână să se mute de acasă, să aibă copii sau să se axeze pe diverse aspecte din viața de adult. El crede că pe copiii de astăzi îi așteaptă o viață compusă din mai multe etape și care este mult mai flexibilă.

Potrivit datelor Națiunilor Unite, speranța de viață actuală pentru SUA, în 2023, este de 79,11 ani, iar cea pentru Europa este similară, de 79,09 ani. Dacă vorbim despre România, speranța de viață actuală este mai mică, de 76,50 ani (dar a înregistrat ușoare creșteri în ultimii ani). Pentru a le putea oferi „copiilor de astăzi” serviciile de care au nevoie pentru a trăi o viață lungă și echilibrată în viitor, statul român va trebui să țină pasul cu schimbările care vor veni.


Potrivit demografilor, vârsta de 100 de ani va fi în 2050, cel mai probabil, norma pentru nou-născuți, așa că haideți să vedem cum va trebui să arate viața lor.

Educația, prelungită pe tot parcursul vieții

Să le dăm copiilor o pauză”, spune Laura Carstensen, profesor de psihologie și director fondator al Stanford Center on Longevity. O viață concepută pentru longevitate trebuie să aibă, în primul rând, o educație prelungită. 


Educația ar începe mai târziu, dar ar dura mai mult, iar copiii ar avea avea mai mulți ani pentru a se juca și pentru a se bucura de începutul vieții. În același timp, elevii de liceu sau studenții ar avea „ani de pauză” în care să facă muncă de voluntariat sau să se angajeze. „Acești ani suplimentari înseamnă că ritmul vieții poate efectiv să încetinească”, mai spune Carstensen. 

Totodată, educația nu va mai putea fi axată doar pe primii 20 de ani din viață, ci va trebui să continue pe tot parcursul vieții. În prezent există universități care abordează un „curriculum de 60 de ani”, prin care muncitorii să rămână la curent cu toate noutățile din domeniile aflat în continuă schimbare.

Munca și procesul de pensionare, reinventate

Munca va fi și ea reinventată pentru că oamenii vor trebui să aibă suficienți bani pentru a „plăti” pentru viețile lor mai lungi. Sistemul din prezent nu va mai funcționa când oamenii vor trăi până la 100 de ani, iar munca va trebui să devină mai flexibilă. 

Pandemia de COVID-19 ne-a arătat deja că munca poate să fie adaptată la diferite situații: de la munca de la distanță sau în format hibrid, până la schimbarea întregului program, gestionând diferit numărul de ore lucrate (unele companii au adoptat deja un nou stil de muncă: săptămâni cu 4 zile lucrătoare în loc de 5, acestea fiind preferate de angajați).

Copiii de azi vor putea avea o cu totul altă viziune în viitor: munca pe parcursul vieții ar putea implica același număr de ore, dar răspândite pe 50 sau 60 de ani în loc de 30 sau 40, spun specialiștii. Ei vor putea avea pauze de carieră, muncă part-time și își vor putea schimba locul de muncă în diferite etape ale vieții. „Asta înseamnă că vor putea să aibă săptămâni de muncă de trei zile, concedii sabatice, timp liber pentru a crește copiii, apoi să se întoarcă la muncă, să aibă timp liber pentru a avea grijă de părinți în vârstă sau nepoți și apoi înapoi la muncă”, spune Sarah Harper, profesor și director al Institutului Oxford pentru Îmbătrânirea Populației.

Ca acest lucru să fie posibil, statele vor trebui să implementeze diverse programe care să susțină acest stil de muncă și viață. În prezent, în România există un proiect de lege prin care, dacă va fi aprobat, statul le va oferi bani bunicilor care au grijă de nepoți, sub formă de indemnizație. Acesta este un bun prim pas, însă statul va trebui să facă mult ca în viitor românii să poată trăi viața prezentată mai sus.

Totodată, pentru că speranța de viață va fi mai lungă, conceptul de pensionare va trebui să evolueze și el. Copiii de astăzi vor privi anii 80 la fel cum în prezent părinții lor privesc vârsta de 60 de ani. Ultimele etape ale vieții profesionale ar putea implica munca part-time, de mentorat sau voluntariat. Acestea vor fi oportunitățile viitorilor „pensionari” pentru a fi productivi și pentru a petrece timp cu oameni din generații diferite.

Lupta cu „bolile îmbătrânirii”

În viitor, copiii de astăzi vor trebui să aibă mai mare grijă la sănătate pentru a reduce impactul bolilor netransmisibile/cronice pentru care înaintarea în vârstă poate să fie amenințătoare (cum ar fi Alzheimer, cancerul, bolile cardiovasculare, artrita și diabetul). 

Deși pot apărea tratamente noi pentru „bolile îmbătrânirii” și tehnologii care să le depisteze mai rapid, deciziile simple legate de stilul de viață vor fi cea mai bună cale de apărare, relatează nationalgeographic.com. Asta înseamnă că oamenii vor trebui să mănânce mai sănătos, să facă exerciții regulate, să renunțe la fumat sau consumarea băuturilor alcoolice în mod excesiv. 

Totodată, 100 de ani este o perioadă lungă de timp, iar oamenii vor trebui să rămână conectați la realitate și activi pentru a menține un sentiment de „scop în viață”, indiferent dacă se găsește la locul de muncă, în familie sau în comunitate.

Pentru a putea beneficia de oportunitățile pe care longevitatea le oferă, să rămână sănătoși și cu o situație financiară bună, copiii de astăzi vor trebui să trăiască într-o societate în care fiecare etapă din viață să fie reorganizată. Acest lucru depinde mult de accesul la asistență medicală, schimbarea sistemului de învățământ, a condițiilor la locul de muncă, introducerea de diverse pachete sociale și economice și multe alte servicii. Acestea îi vor ajuta să trăiască o viață echilibrată, și nu una monotonă, în care perioada de pensionare, fragilitate și boală să fie prelungită.

Citiți monitorulcj.ro și pe Google News

Foto: depositphotos.com

CITEȘTE ȘI:

Noile Legi ale Educației. Program pentru reducerea analfabetismului funcțional, Evaluarea Națională rămâne în același format, liceele pot organiza concurs de admitere

Speranţa de viaţă în UE, încă sub nivelul din 2019. România, printre țările care au înregistrat scăderi

Ultimele Stiri
abonare newsletter