Social
Urșii, tot mai prezenți între oameni, în Cluj! Ce îi face să vină în sate și orașe? Specialist: „Nu vin să ne vâneze”
În ultima perioadă, urșii au fost din ce în ce mai prezenți în zona satelor și orașelor, inclusiv în județul Cluj. Doi specialiști ne explică ce îi face pe urși să vină între oameni și ce putem face pentru a preveni acest lucru.
Urșii coboară din ce în ce mai des în sate și orașe / Foto: monitorulcj.ro
Marți noaptea, 13 iunie 2023, a fost semnalată prezența unui urs într-o gospodărie din localitatea clujeană Sântioana, comuna Țaga. Sătenii au primit atunci, pe telefoane, avertizări Ro-Alert, iar la fața locului s-a deplasat un echipaj de jandarmi.
Această situație nu este singulară. Ba chiar, în ultima perioadă, prezența ursului a fost semnalată tot mai des. Din luna aprilie până în prezent, urșii au fost văzuți în Stațiunea Muntele Băișorii și în localitățile Ghirișu Român, Mociu, Sic, Răscruci, Luna de Jos, Apahida și lista poate să continue. Iar acestea sunt doar situațiile în care au fost emise mesaje Ro-Alert pentru avertizarea populației din zonă.
Însă, în ultimul an, au fost și pagube create de urși. Cel mai des, acestea se întâmplau în comunele Chiuiești și Mica, unde alte animale de curte au fost omorâte. Iar în zona Bonțida, recent, un urs a gonit pe șosea și a fost lovit de mașină. În zonă Gherla, un taur a fost sfâșiat de urs.
În urmă cu un an, în aprilie 2022, după ce un urs a fost văzut mai aproape de Cluj-Napoca – în pădurea din Baciu, ecologul clujean și profesor la UBB Tibor Hartel a atenționat că prezența ursului lângă oameni va fi mai comună. Iar acest lucru s-a adeverit.
Urșilor le e frică de oameni
În acest context, am luat legătura cu Tibor Hartel, unul dintre cei mai citați oameni de știință ai lumii în Ecologie, pentru a discuta despre acest fenomen, dar și cu Silviu Chiriac, expert conservare carnivore mari de la Agenția pentru Protecția Mediului Vrancea.
„Eu nu țin cu ursul mai mult decât cu omul și nu îmi place că omul suferă pe urma urșilor, dar există niște realități. Trăim în UE și ursul este specie protejată. Cum protejăm atunci o carnivoră mare, dar să facem să nu deranjeze oamenii. Avem nevoie de premise, pe de-o parte, sociale (cunoaștere, toleranță, deschidere, guvernare și tehnologie - din partea oamenilor), dar și de premise naturale, de ecologie: spațiul stabil ecologic ursului, unde acest carnivor să poată exista fără să fie deranjat. Despre urs trebuie să știm că nu vine să ne facă rău, înțelegeți? Ursul nu e ca tigrul că intră să vâneze oameni în sat. E un animal oportunist, deștept - însemnând că explorează noi posibilități”, a declarat Tibor Hatel pentru monitorulcj.ro.
Ursul se hrănește mai degrabă cu vegetale, dar și cu hrană de origine animală. El este omnivor deci nu depinde de carne ca să trăiască. Un studiu din Finlanda a stabilit că urșii sunt foarte speriați în jurul oamenilor, după ce bătăile inimii și alte semne fiziologice au fost analizate. „De ce se întâmplă problemele? Pentru că nu știm să ne comportăm cu ei. Nu știm ce aduce ursul lângă om, nu știm ce-i împinge acolo, ce-i ține”, a mai spus Hartel.
De ce vin urșii în orașe și sate?
Expertul Tibor Hartel a prezentat câteva ipoteze, care pot explica prezența din ce în ce mai comună a ursului în împrejurimile localităților. „Este foarte important să fie tratate ca ipoteze. În acest moment nu avem date științifice să demonstrăm clar care este valabil în ce context”, a spus ecologul.
Respectivele ipoteze și explicațiile ecologului sunt:
- Cea mai comună ipoteză, mai ales folosită des în presă, e că sunt prea mulți urși, s-au înmulțit. „Este ipoteză pentru că nu peste tot apar urșii lângă oameni datorită exploziei demografice, dar în anumite zone poate fi valabilă. Asta e marea problemă în situația de față. Se vorbește prea mult despre urșii înmulțiți si asta atrage atenția de la probleme mult mai importante”.
- Omul se extinde în peisaj. „Există mereu un argument că omul a fost de sute de ani în peisaj și totuși totul era în regulă. E o chestiune când scoți vacile dimineața și seara le duci înapoi în sat și noaptea zona rămâne pentru urs și altă chestiune când umpli toată zona cu stâne, off-road, cabane, garduri electrice. Ambele sunt prezențe umane, însă substanța și calitatea e diferită. E ipoteza că omul intră în spațiul lui și ursul pleacă de frică.”
- Se taie pădurile. „Habitatul în sine pentru urs nu se definește ca în cazul unui fluture, care merge la o anumită plantă. Ursul e foarte oportunist, nu e legat de un element din habitat, ci utilizează întreg peisajul. Nu exclud că pe anumite locuri tăierea pădurilor poate avea un efect negativ asupra urșilor. Afectează mai ales atunci când tăierea de pădure se face în locul de culcuș, unde hibernează, și e gonit de acolo. Însă, ursul nu necesită pădure compactă, de fapt”.
- Oamenii colectează fructe de pădure și ciuperci în exces. „Asta, în combinație cu schimbările climatice, poate să ducă la un fel de lipsă de hrană. Atunci, ursul merge să caute hrană lângă om. Pe de altă parte pot să fie gunoaiele oamenilor. Peste tot sunt multe gunoaie, iar asta îl atrage.”
„Toate ipotezele sunt plauzibile, iar cititorii articolului pot să descopere adevăr în fiecare. Pot fi valabile în anumite contexte. Nu sunt toate ipotezele, dar acestea principale. Pe baza lor, noi ne putem aștepta ca prezența urșilor să crească. E ca un fel de diagnoză, deși pe ipoteze, dar observațiile par să le confirme”, a adăugat Tibor Hartel.
________________________________________________
CITEȘTE ȘI:
Pădurea Făget, distrusă de motociclete și mașini off-road! Vinovații: „Nu îmi puteți da atâtea amenzi câte pot eu plăti” VIDEO
Zeci de turişti din Austria au mințit că vor să admire pădurile din România şi au făcut curse ilegale de off-road. Au distrus zone protejate
________________________________________________
Și dezvoltarea urbană poate să fie un factor. Impactul uman se poate resimți de la ca 500 la ca 3000 m în jurul zonelor rezidențiale, în jurul cartierelor și șoselelor. „Nu se termină efectul la capătul drumului asfaltat sau la marginea cartierului (…) Avem nevoie de infrastructură, de locuințe, dar există științe întregi care se predau și la UBB care arată cum să faci planificarea de peisaj, ca să conciliezi omul și natura. La noi, așa cum se știe, e foarte greu de găsit logica planificării teritoriale. Nu o spun cu rea intenție, predau asta din perspectiva ecologiei, dar mai degrabă gasesc exemple pozitive din Scandinavia pentru studenți, decât din România. Când ne extindem haotic sau pe alte principii decât ce zice știința, bunul simț și bunele intenții, atunci sigur că poate să aibă efect inclusiv asupra carnivorelor mari”, a spus Hartel.
Și livezile abandonate pot să atragă urșii, ne spune specialistul Silviu Chiriac: „În ultimii ani avem foarte multe livezi abandonate. Livezile respective încet devin un soi de pădure, «pășune/livadă împădurită», dar în același timp toți acei copaci fructifică mai departe și sunt un factor care atrage foarte frecvent urșii către acele zone. Dacă ne mai ducem și noi în acele habitate în care și ursul se duce ca să se hrănească, să culegem fructe, ciuperci, un conflict este iminent.”
Situația în Cluj
„În Cluj, ipoteza umană și a deranjului poate să fie o ipoteză plauzibilă. Alta poate să fie demografia, dar speculez. Eu văd ce este peste tot: nu putem ieși pe teren fără să vedem gunoaie. Nu putem sta undeva aleatoriu în zona Clujului fără să treacă pe lângă noi 5 motociclete (n.r. off-road). Trebuie să admitem că nu a fost niciodată gălăgie așa de mare creată de oameni în aceste peisaje. De aici poate rezulta bulversarea urșilor”, spune Tibor Hartel.
Relocarea sau eliminarea ursului
În ceea ce privește ce pot să facă autoritățile când ursul intră într-o comunitate, există opțiunea de relocare a acestuia, care funcționează atunci când este făcută corect:
„Avem peste tot pe planetă niște modele de gestiune a micilor comunități inteligente care coexistă cu ursul: bear smart city. Atunci, practic, fiecare context local trebuie analizat de specialiști și înțeles, ca să ne adaptăm. Avem o legislație care permite o intervenție minimă. Dacă este cazul se poate face o relocare. Deși foarte multe voci spun că nu este eficientă, noi vă putem spune cu date concrete că relocările sunt eficiente (atunci când sunt făcute ca la carte). Relocările acuzate că nu au funcționat au fost făcute în felul următor: a venit ursul într-o zonă antropică, a fost tranchilizat, mutat cu ajutorul unei cuști de transport, după care a fost eliberat acolo. Făcând în felul acesta, nu a avut loc o condiționare aversivă negativă. Practic, ursul trebuie să înțeleagă că în momentul în care a pășit într-o comunitate și are loc relocarea, pățește ceva foarte urât”, a declarat, pentru monitorulcj.ro, Silviu Chiriac.
Specialistul ne explică și ce fac echipele din alte țări: au tranchilizat ursul, în momentul în care i-au dat drumul să se ducă în pădure au acționat asupra lui cu un spray cu piper sau a fost împușcat cu niște cartușe cu gloanțe de cauciuc: „Nu i-au provocat niciun fel de rău, dar totuși l-au făcut să-l doară. Ursul a asociat vizita respectivei comunități cu acea împușcătură care l-a usturat un timp destul de lung”.
Însă, când după mai multe relocări ursul continuă să se întoarcă și chiar pune în pericol oamenii sau provoacă pagube, se poate lua în calcul eliminarea sa: „Acei urși pot crea probleme pentru întreaga specie. Dar fără doar și poate nu trebui să exagerăm. Eu nici nu aș fi de acord cu folosirea acestei unelte, dacă ar fi situații alternative. Atâta timp cât nu s-a consumat și ultima opțiune alternativă, nu ar trebui să se facă uz de armă pentru că ursul este nevinovat”, a declarat Silviu Chiriac.
Tibor Hartel, ecolog, a evidențiat că trebuie să fim, totuși, atenți când vine vorba de eliminarea ursului: „Societatea e foarte haotică. Nu avem o regulă generală pe baza căreia ursul să formeze un tipar, ca să știe că dacă iese din zona lui e împușcat. Iar omul vine peste urs. Atunci, ursul e forțat să devină urs problemă. Acum, dacă se împușcă 400 de urși, o să mai urmeze 400 de urși, până când nu mai avem niciun urs. Cu astfel de societate neguvernată, toți urșii devin problemă.”
În Băile Tușnad are loc un proiect-pilot din care face parte și ecologul Tibor Hartel, în cadrul căruia oamenii încearcă să înțeleagă ursul: „Avem premisa că Primăria și Consiliul Local tolerează ursul și societatea civilă la fel. Și acolo sunt oameni care ar dori să vadă regiune fără urs, dar majoritatea spun că ei vor un oraș sigur, dar nu o regiune fără urs. Atunci, ei au și creat un «bear cave» - un centru educațional pentru a ajuta oamenii să înțeleagă ursul. Ei aspiră să fie primul oraș «bear smart», deștept, care arată model de conviețuire om cu urs, la nivel european (…) Și dacă noi reușim să coexistăm cu ei, nu în Baciu, nu în centrul Clujului, ci să asigurăm spațiu ecologic stabil ursului, avem de câștigat ca societate pe termen lung.”
Cum ținem urșii la distanță
Pentru a ține urșii la distanță, specialistul Silviu Chiriac ne spune că sunt mai multe metode:
- „De 20 de ani cel puțin folosim acele garduri electrice, care dacă sunt corect montate și dacă funcționează în parametrii pentru care au fost proiectate sunt niște bariere psihologice imbatabile. Este extrem, extrem de eficient atâta timp cât el funcționează ca o barieră psihologică. Un gard electric nu trebuie să fie înțeles ca o barieră fizică
- Câinii ciobănești sunt foarte eficienți, dar depinde de situație. Ca să fie eficienți împotriva prădătorilor trebuie să fie structurați la un nivel de haită. De exmplu, la o stână trebuie să ai 4-6 exemplare din această rasă ca să aibă o eficiență adecvată pentru îndepărtarea lupului sau ursului. Un singur câine în fața unui urs nu va face niciodată față.
- Trebuie să fim foarte atenți cum depozităm deșeurile menajere pentru că acestea sunt foarte, foarte apetisante pentru orice specie de faună. Atâta timp cât un urs, care este un animal destul de oportunist, va avea acces facil către deșeurile menajere, el se va reîntoarce pentru că este o hrană foarte ușor de obținut.
- În ultimul timp, chiar în zona Transilvaniei, fermierii folosesc tot felul de hibrizi pentru a cultiva porumb. Înainte, la porumb nu erau culturi așa de extinse ca acum. Înfilozarea porumbului (nu știu dacă e cazul la Cluj, dar, de exemplu, în Covasna) costă foarte, foarte mult și fermierii preferă să lase lanurile de porumb neculese până iarna târziu. Așa porumbul se usucă foarte bine și culeg atunci când au nevoie. Dacă lanul respectiv de porumb e aproape de trupuri de pădure, e o sursă de hrană care atrage în mod frecvent urșii”.
De asemenea, ecologul Tibor Hartel punctează că ar trebui să avem un sistem de guvernare care „să-și facă treaba”: „În sensul că există fonduri la nivelul UE pentru prevenții: bani pentru a evita conflicte. Însă, există și compensații, care se cunosc mai bine la noi. Când s-a întâmplat problema. atunci primesc oamenii despăgubiri. În timp ce prevenții nu există în acest moment în România.
Să vă spun un exemplu, cu toate că este un exemplu, cumva, excepțional, dar există: În Franța suma de bani pe prevenții și compensații pe an, pe urs, poate fi peste 50.000 de euro. Și comunitățile locale folosesc banii aceștia pentru o serie de activități și tehnologii, legate de comportament, educație, cu care să prevină apariția ursului, dar și să respecte ariile protejate. Premisa ecologică este respectată și ea”.
Citiți monitorulcj.ro și pe Google News
CITEȘTE ȘI:
