Social
Clujenii trăiesc mai mult decât restul românilor. Speranța de viață la femei, cu 8 ani mai mare decât la bărbați.
Speranța de viață în regiunea de vest a țării, inclusiv la Cluj, este de 75-77 ani, față de zona de est, unde media este de până la 75 ani. România înregistrează o diferență mare între speranța de viață a femeilor și a bărbaților.
Clujenii trăiesc mai mult decât restul românilor. FOTO: Facebook/ Emil Boc
Clujenii, dar și românii din jumătatea vestică a țării trăiesc mai mult decât locuitorii din estul țării, conform datelor Eurostat publicate recent. Speranța de viață în regiunea de vest, în care se situează și Clujul, este de 75 - 77 ani, cu circa doi ani peste zona de est a țării – cu media de până la 75 ani – printre cele mai scăzute la nivel european.
Datele împart România în două zone majore: zona de vest + capitala cu o medie de 75 - 77 ani și zona de est cu media de până la 75 ani.
La nivel european, speranța de viață la naștere a fost, în 2022, de 80,6 ani, în creștere cu 0,5 ani față de 2021. La nivelul regiunilor, cea mai scăzută speranță de viață se înregistrează în regiunea Severozapaden din Bulgaria - 72,3 ani, iar cea mai ridicată speranță de viață, în regiunea Comunidad de Madrid (Spania) - 85,2 ani.
Femeile din România trăiesc cu 8 ani mai mult decât bărbații
În același timp speranța de viață a femeilor este de 79,2 ani, cu aproape 8 ani mai mult față de speranță de viață a bărbaților, care este de doar 71,3 ani. Aceste date plasează România pe locul 4 ca diferență între speranța de viață a femeilor și cea a bărbaților, la nivel european, după Letonia (10 ani), Estonia (8,7 ani) și Lituania (8,7 ani). Cea mai mică diferență se înregistrează în Țările de Jos (2,9 ani), Irlanda (3,3 ani) și Suedia (3,4 ani). La nivelul UE, media de diferență între speranța de viață a femeilor și cea a bărbaților este de 5,4 ani.
Cei mai longevivi români
Clasamentul pe județe al speranței de viață publicat de INS în 2022 relevă că Vâlcea este județul cu cea mai mare speranță de viață, acesta fiind și singurul județ în care acest indicator depășește 80 de ani. Este urmat de București (78,4 ani), Cluj (77,47 ani), Brașov (77,37 ani) și Sibiu (76,9 ani).
În medie, în România speranța de viață la oraș e mai mare cu circa 3 ani decât în mediul rural, însă există două județe în care la țară se trăiește mai mult: Hunedoara și Vâlcea.
Cluj-Napoca, primul loc pe țară la speranța de viață
Cluj-Napoca se află pe primul loc din țară la speranța de viață în topul orașelor cu peste 100.000 de locuitori. Pe lângă locul fruntaș ocupat la speranța de viață, salarii și numărul de salariați, Clujul se află pe locul întâi în țară și la densitatea antreprenorială, la rezultatele la Evaluarea Naţională şi Bacalaureat, dar are și cea mai mare universitate din ţară.
„Studiile arată că suntem pe primul loc la promovabilitatea la Evaluarea Națională și la BAC, ceea ce este poate cea mai importantă premisă a dezvoltării orașului. De asemenea, Clujul se află pe primul loc la speranța de viață în topul orașelor cu peste 100.000 de locuitori, inclusiv București, locul întâi la implicarea cetățenilor în procesul decizional, locul întâi la nivelul salariilor și la numărul de salariați, exceptând București, cu o creștere a salariilor impresionantă. Am ajuns la 10-12% față de București, ceea ce e o performanță. Avem cele mai bune universități din România, universitatea cu cel mai mare număr de studenți și cu cea mai bună poziționare în topurile internaționale. Am calculat Produsul Intern Brut pe cap de locuitor la nivelul fiecărui oraș. Municipiul în sine se află undeva la 150% din media Uniunii Europene, aproximativ la același nivel ca și Capitala. Suntem pe locul întâi în România la densitatea antreprenorială, adică numărul de firme la 100 de locuitori. Avem zece firme la 100 de locuitori. Avem cea mai rapidă creștere a numărului de salariați dintre toate orașele mari din România. Dacă la București avem o creștere de 7%, la Brașov avem o creștere de 11% față de anul 2009, la Cluj suntem la 33%. La fiecare trei locuri de muncă, s-a mai creat unul în ultimii zece ani”, a arătat Marius Cristea, expert al Băncii Mondiale, cu mai mulți ani în urmă.
Citiți monitorulcj.ro și pe Google News
CITEȘTE ȘI:
