Social
Românul care a stat opt ani închis în China și-a spus povestea la Sălicea: „În cel mai greu moment al vieții mele, nu mi-am adus aminte să zic «Doamne, ajută-mă!»”
Marius Balo, clujeanul care a petrecut opt ani în detenție în China, și-a spus duminică, 16 august, povestea în fața credincioșilor adunați la Biserica Ortodoxă „Sfântul Vasile cel Mare” din Sălicea.
Marius Balo, clujeanul care a fost închis timp de opt ani în China, le-a povestit duminică, 16 august, credincioșilor din Sălicea despre experiența trăită în detenție. | Foto: Valentina PRELIPCEAN
Marius Balo, clujeanul care a fost închis timp de opt ani în China, le-a povestit duminică, 16 august, credincioșilor din Sălicea despre experiența trăită în detenție.
Întâlnirea, intitulată „Puterea credinței dincolo de gratii”, a fost una cu o puternică încărcătură personală pentru acesta, familia sa fiind originară din sat.
De la copilăria petrecută în apropierea bisericii și studiile de teologie, până la pierderea mamei, îndepărtarea de credință și anii petrecuți într-o închisoare din China, Marius Balo a vorbit despre momentele care i-au schimbat viața.
Un loc aparte în mărturia sa l-a avut o mică carte de rugăciuni moștenită de la bunica sa, care a ajuns la el în detenție chiar în Ajunul Crăciunului.
Românul care a stat opt ani închis în China și-a spus povestea la Sălicea
Credincioșii din Sălicea au avut parte duminică, după Sfânta Liturghie, de o întâlnire specială cu Marius Balo, autorul volumului „Păturica roz: Întemnițat în China comunistă”.
Evenimentul organizat de Parohia Ortodoxă „Sfântul Vasile cel Mare” a avut tema „Puterea credinței dincolo de gratii”.
Pentru Marius Balo, întâlnirea a însemnat și o întoarcere într-un loc strâns legat de propria copilărie. El le-a povestit celor prezenți că mama și bunica sa erau originare din Sălicea și că unele dintre primele sale amintiri sunt legate chiar de biserica în care a vorbit duminică.
Drumul său avea să îl ducă mai târziu în Statele Unite. După cinci ani de seminar la Cluj și trei ani de studii în SUA, s-a întors în România în 2004, când a aflat că mama sa era grav bolnavă. Aproape doi ani i-a petrecut alături de aceasta, până la moartea ei.
„L-am găsit vinovat pe Dumnezeu”
Moartea mamei a reprezentat, potrivit mărturiei sale, unul dintre momentele care i-au schimbat radical viața. Balo le-a spus credincioșilor că durerea l-a determinat să se îndepărteze de Dumnezeu și de viața pe care o avusese până atunci.
„L-am găsit vinovat pe Dumnezeu”, a mărturisit acesta, povestind că a încetat să mai meargă la biserică și să se mai roage.
Au urmat câțiva ani în care, după cum a povestit chiar el, viața sa a luat o direcție complet diferită. La un moment dat, și-a dorit să ajungă într-un loc în care nimeni să nu îl cunoască.
Acel loc a fost China.
„Ce bine ar fi dacă aș putea găsi un loc unde nu mă cunoaște nimeni”, și-a amintit Marius Balo despre gândul care l-a împins spre plecare. Un prieten din copilărie se stabilise acolo, iar Balo a mers inițial să îl viziteze. A rămas apoi în China.
Arestat în Shanghai și dus într-un beci
După câțiva ani petrecuți în China, viața lui Marius Balo avea să se schimbe din nou. Acesta a povestit că se afla la o firmă din Shanghai când autoritățile au intervenit și l-au arestat.
A fost dus la sediul poliției economice și coborât într-un beci, unde se aflau alte zeci de persoane. Timp de 24 de ore a fost ținut pe un scaun metalic, iar apoi a aflat că era acuzat de implicare într-o fraudă.
Balo a descris acele ore drept unele dintre cele mai înfricoșătoare din viața sa. În discursul de la Sălicea, teologul a mărturisit că, deși studiase teologia timp de opt ani, în momentul în care se afla în cea mai grea situație nu s-a gândit să se roage.
„În 24 de ore, o zi și o noapte, de dimineața până a doua zi dimineață, cât am stat așezat acolo pe scaunul ăla de metal, nu mi-am adus aminte nici măcar o singură dată să spun «Doamne, ajută-mă!». (...) Era cea mai înfricoșătoare zi din viața mea”, a povestit Marius Balo.
Doi ani într-o încăpere de 12 metri pătrați
După primele 24 de ore, românul a fost transferat într-un centru de detenție, unde urma să aștepte procesul.
Condițiile descrise de acesta au fost extrem de dure. Marius Balo a povestit că a fost ținut într-o încăpere de aproximativ 12 metri pătrați împreună cu alte 11 persoane.
„În bucățica aceasta trăiam 12 oameni și dormeam cu toții pe jos, unul lângă celălalt”, a povestit acesta.
Timp de doi ani, spune Balo, a rămas în acel spațiu, fără să vadă lumina soarelui, în așteptarea momentului în care urma să fie dus în fața unui judecător.
Tocmai acolo, spune el, a început să simtă din nou apropierea de credință.
„De cum am ajuns acolo, au început să-mi curgă lacrimile. Pentru că am simțit din primul moment că nu sunt singur”, le-a spus Marius Balo celor prezenți la Sălicea.
Darul primit în închisoare în Ajunul Crăciunului
Unul dintre cele mai puternice momente ale mărturiei sale a fost povestea primului Crăciun petrecut în detenție.
Era închis deja de nouă luni. În Ajun, departe de casă și fără posibilitatea de a vorbi cu cei dragi, Marius Balo spune că s-a retras într-un colț și s-a rugat.
„Doamne, astăzi duci daruri la toată lumea. Nu cumva să mă uiți. Nu cumva să nu-mi aduci și mie un dar. Și eu sunt copilul Tău, te rog frumos, îmi vreau darul”, și-a amintit acesta.
Câteva ore mai târziu, înainte de încheierea programului, un gardian i-a adus o carte.
Nu era însă o carte oarecare. Era cartea de rugăciuni a bunicii sale, primită de aceasta de la preotul din Sălicea la începutul anilor '50. Ulterior, cartea ajunsese la mama lui Marius Balo, iar după moartea acesteia, la el.
Balo luase volumul cu el în China, dar mărturisește că timp de patru ani nu îl deschisese niciodată. După arestare, o verișoară a trimis cartea către consulat, de unde a ajuns la penitenciar și, în cele din urmă, în mâinile sale.
„Nu vă dați seama (...) ce bucurie am simțit în momentul în care am ținut din nou în mâini cărticica aceasta”, a povestit acesta. El spune că, din acel moment, a dormit cu volumul la cap în anii petrecuți în detenție.
Mesajul lui Marius Balo: credința celor dinainte ne dă putere
În finalul întâlnirii, Marius Balo a vorbit despre rolul pe care credința mamei și a bunicii sale l-a avut în supraviețuirea anilor de încercare.
El le-a transmis celor prezenți că puterea în momentele dificile poate veni și din exemplul generațiilor anterioare, amintind că tocmai credința femeilor din familia sa i-a oferit un reper atunci când se afla în închisoare.
„Dacă femeile acelea au putut să treacă prin război, prin traume, prin încercări, prin suferințe, atunci trebuie să pot și eu”, a spus Marius Balo.
Întâlnirea de la Sălicea s-a încheiat astfel în același loc de unde pornesc unele dintre primele sale amintiri despre credință. Pentru Marius Balo, biserica satului nu a fost doar locul în care și-a spus povestea, ci și unul dintre reperele la care spune că s-a întors, în gând, în cei mai grei ani ai vieții sale.
Citiți monitorulcj.ro și pe Google News
CITEȘTE ȘI:
