Social

Victimele deportărilor din Cluj vor avea un monument în parcul I.L. Caragiale

Municipalitatea clujeană, alături de supravieţuitorii Holocaustului şi urmaşii victimelor deportărilor din Cluj vor participa, marţi, 27 mai 2014, de la ora 16.00, în parcul I.L. Caragiale, din zona străzilor George Bariţiu şi Octavian Petrovici, la dezvelirea primului monument din oraşul nostru ridicat în memoria victimelor Holocaustului.

Monumentul a fost realizat în colaborare cu Comunitatea Evreiească din Cluj-Napoca şi se doreşte a fi un simbol pentru locuitorii municipiului cu privire la greşeli ale umanităţii ce nu trebuie uitate, pentru a nu exista riscul repetării acestora. Comunitatea evreiască din Cluj-Napoca a marcat prin elitele sale dezvoltarea oraşului, oferind istoriei nume reputate în domeniul medicinii, cinematografiei, sportului sau artei, precum medicul Mayas Matyas – fondatorul Spitalului de copii, regizorul Jeno Janovics – unul dintre părinţii cinematografiei româneşti, antrenorul emerit la tenis de masă Paneth Farkas, sau artistul plastic Egon Marc Lovith – autorul lucrării dezvelite astăzi.

Dezvelirea monumentului comemorează 70 de ani de la ghetoizarea şi deportarea evreilor din Cluj către lagărele naziste de exterminare.

„Ghetoul din Cluj a fost unul dintre cele mai mari din Transilvania de Nord. Ca şi în alte zone ale regiunii, ghetoizarea, care a început la 3 mai 1944, a fost precedată de un anunţ lipit în întreg oraşul cu o zi înainte. Evreii din Cluj şi din comunităţile judeţului Cluj au fost concentraţi într-un ghetou stabilit la cărămidăria Iris, în partea de nord a oraşului. Ghetoizarea s-a făcut în ritm rapid. La 10 mai, populaţia ghetoului ajunsese la 12.000 de persoane. În momentul său de vârf, chiar înainte de deportare, cuprinzându-i atunci şi pe evreii transferaţi din ghetoul de la Gherla, populaţia ghetoului din Cluj era de 18.000 de persoane”.