Social

„Poarta de su’ Feleac”, locul de lângă Cluj unde se intră și se iese cu drag

Un clujean strânge cu drag obiecte vechi şi a reuşit să-şi deschidă acasă primul muzeu etnografic privat din Transilvania.

La marginea Clujului, pe o uliţă de ţară, ulița Soporului, locuiește Gheorghe Căpușan care strânge de aproape opt ani de zile obiecte vechi și care a reușit să-și facă acasă primul muzeu etnografic din Transilvania.

Muzeul „Poarta de su’ Feleac” a luat naştere din pasiunea lui Gheorghe Căpuşan şi a nevestei lui pentru obiectele tradiţionale. Cei doi au hotărât să vândă tot ce aveau la Cluj și să se mute în urmă cu doi ani în Sopor, pentru a duce o viaţă mai liniştită şi pentru a scăpa de agitaţia din oraş.

În anul 2000,  familia Căpuşan a cumpărat pământul în Sopor și de atunci a vrut ca pe lângă obiectele vechi pe care le mai aveau prin casă să mai adune și altele pentru a putea construi acest muzeu.

Acum, la „Poarta de su’ Feleac” există mai mult de 2.000 de obiecte expuse care, după cum spune Gheorghe Căpuşan, nu au neapărat valori bănești foarte mari, însă pentru el au o foarte mare valoare sufletească. Cele peste 2.000 de obiecte sunt în mare parte a familei, dar multe le au de la prieteni sau vecini.

Putem așeza oriunde obiceiuri

Poarta muzeului este creată în stil maramureșean și motto-ul de pe ea reprezintă tocmai ideile de viață ale familiei Căpușan, care consideră că, la casa lor, se intră cu drag și se iese cu drag. Orice obiect din muzeul lor, pe care îl cumpără sau care a fost donat, a fost pus în muzeu cu drag.

Familia Căpușan a stat până acum doi ani în Florești, la bloc, în apropierea unei piețe, dar și-a vândut tot ce avea în oraș pentru a se muta „la ţară”, asa cum îi place dânsului să spună, deși strada Sopor e doar la 4 km de centrul orașului.

„Avem o mare valoare națională, pământul. Ne-a cocoțat societatea comunistă în blocuri și ne e greu să ne dăm jos. Am rămas pe crengile blocului și nu mai vrem să coborâm de acolo. Eu sunt unul dintre cei care au coborât. Am avut moralul mai scăzut înainte de a face pasul acesta, dar acum îl am ridicat. Arătăm altfel, simțim altfel și mâncăm altfel. Am lăsat orașul și acum trăim fără gălăgie”, povesteşte Gheorghe Căpuşan.

Înainte de a-și administra propriul muzeu, Gheorghe Căpușan trăia din munca lui, care consta în acoperirea clădirilor sau din învelitori. A lucrat la acoperirea Băncii Naționale, la Ambasada Marii Britanii, la biserici și la alte instituții metalice. El a adăugat că prin muncă și-a tot strâns bani și a reușit să pună bazele muzeului, fără a fi nevoit să se împrumute.

Străinii apreciază valorile românești

Muzeul „Poarta de su’ Feleac” a fost inaugurat oficial anul acesta pe 15 ianuarie, de ziua marelui poet Mihai Eminescu, tocmai pentru a avea o semnificație aparte. Domnul Căpuşan a mărturisit că scopul lui este de a menține muzeul viu și de a promova valorile românești. Prin viu grai și prin recomandările prietenilor, la gospodarul Gheorghe Căpușan au fost în vizită mulți străini din America, Italia, Franța sau Danemarca.

„Străinii apreciază foarte mult valorile românești. Ei simt și gustă obiectele vechi. Apreciază din gospodăria românească lucrurile simple, apreciază costumele populare și detaliile de pe aceste costume”, a explicat fondatorul muzeului.

Cu toate că principala sursă de promovare este reţeaua de socializare Facebook, la care ulterior au mai contribuit televiziunuile și media în general, muzeul și familia Căpușan se bucură de aprecierea oamenilor, a scriitorilor, cântăreților, vecinilor sau a străinilor care merg să viziteze muzeul.

Lăcaș sfânt pentru ortodoxi

Dincolo de valorile tradiționale de care dispune, muzeul are în zilele de duminică și de sărbători și rolul de biserică. În lipsa unei biserci ortodoxe pe strada Soporului, la muzeul „Poarta de su’ Feleac” se țin slujbele de către preotul din comunitate. Parohia Ortodoxă Română „Sfântul Cuvios Antonie cel Mare” urmează să fie construită pe strada Soporului, dar până atunci slujbele se țin la Muzeul „Poarta de su’ Feleac”.

Și-ar dori ca strada Soporului să fie asfaltată

Cu toate că soţii Căpuşan a renunțat la oraș și sunt mulțumiți de traiul pe care îl duc acum, el a mărturisit totuşi că şi-ar dori ca Primăria Cluj-Napoca să modernizeze drumul până în Sopor. Acest lucru, crede el, ar fi de folos întregii comunități și totodată ar fi mai accesibil pentru cei care vor să viziteze muzeul „Poarta de su’ Feleac”.

În încheiere, Gheorghe Căpușan a ţinut să menţioneze că societatea de consum ne-a adus într-o situație grea, dar că este important ca oamenii să păstreze tot ce au în poduri și tot ce au în suflet românesc.

„Fiecare avem în noi un sâmbure, o pasiune. La început nu știi care îți e pasiunea și care ți se potrivește cel mai bine. În timp mie mi s-a așezat în suflet pasiunea pentru obiecte vechi. Obiectele vechi nu sunt neapărat valori bănești mari, sunt valoroase pentru că au fost folosite de români”, spune Căpuşan.

Iniţiativă similară în Mera

O altă astfel de inițiativă de a crea un muzeu etnografic privat a fost iniţiată în satul Mera şi aparţine Anei Kelemen. Spre deosebire de muzeul „Poarta de su’ Feleac”, înființat de familia Căpușan, muzeul pe care intenționează să îl înființeze Ana Kelemen se va construi împreună cu ajutorul Biroului din Cluj al organizaţiei World Vision și compania Steelcase. Ana Kelemen și-a propus două obiective: o casă, până de curând abandonată, dar și o construcție nouă vor găzdui, împreună, o colecție vastă de obiecte populare: mobilă pictată, unelte și piese de port popular, vase tradiționale și mici scenografii cu momente de viață veche vor fi expuse aici, odată cu terminarea lucrărilor.

(Nicoleta ALGEORGE, studentă la Jurnalism,  FSPAC – UBB, anul II)